Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind transmiterea unor terenuri în domeniul public al judeţului Mureş.
La începutul lunii ianuarie, Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare asupra Legii privind transmiterea unor terenuri în domeniul public al judeţului Mureş din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate ‘CFR’ – SA.
‘Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate (…) a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii şi a principiului autonomiei locale, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi al Curţii Constituţionale’, afirmă şeful statului în sesizare.
Legea, care a fost înaintată la promulgare pe 23 decembrie 2021, aprobă transmiterea terenului aferent reţelelor de cale ferată îngustă Târgu Mureş – Band – Miheşu de Câmpie, Târgu Mureş – Sovata – Câmpu Cetăţii din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate ‘CFR’ – SA în domeniul public al judeţului Mureş.
Preşedintele Iohannis precizează că, potrivit Codului civil, bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice, iar în celelalte cazuri se face în condiţiile legii.
El arată că terenul vizat de legea criticată nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă, iar în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Judeţean Mureş. Ca urmare, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii statuat de Constituţie, completează Iohannis, care adaugă că nerespectarea procedurii legale şi lipsa manifestării de voinţă a Consiliului Judeţean Mureş atrage şi încălcarea principiului autonomiei locale.
‘În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului’, se mai explică în sesizarea de neconstituţionalitate.
Preşedintele Iohannis subliniază că există şi o jurisprudenţă CCR constantă prin care s-a statuat interdicţia reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual şi solicită declararea legii ca neconstituţională în ansamblul său.
