Circa 10% din gunoiul aruncat de populaţie şi preluat apoi de companiile de salubritate este menajer, restul fiind format din deşeuri ce ar putea fi reciclate şi gunoi biodegradabil, a declarat comisarul-şef al Comisariatului Gărzii de Mediu Vrancea, Aurel Cristian.
‘Am făcut la un moment dat verificări în mai multe zone pe structura sacului, tomberonului cu deşeuri pe care le ridica salubristul. Şi am constatat că doar 10% era deşeu menajer de dus la Brăila, la rampele de gunoi. Restul era format din reciclabil şi biodegradabil. Stoparea deşeului biodegradabil este deja o sarcină pentru primării. Este o componentă foarte importantă, care le ia UAT-urilor din buget o groază de bani şi dorim să îi facem să înţeleagă că trebuie să treacă în agenda lor reciclarea’, a declarat Aurel Cristian.
Potrivit acestuia, majoritatea primăriilor din judeţ nu au reuşit să se atingă ţintele de reciclare prevăzute în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, astfel că anul acesta UAT-urile vor fi sancţionate pentru încălcarea legislaţiei.
‘La acest moment UAT-urile ar fi trebuit să ajungă la 50% grad de colectare, dar avem localităţi care au şi zero grad de colectare, Vintileasca de exemplu. Există câteva localităţi, două trei, care au ajuns la circa 40% grad de colectare, ca de exemplu municipiul Adjud, dar majoritatea sunt la nivel de doi, trei, cinci la sută gard de colectare. Nici Focşaniul nu stă bine, deşi are un sistem şi o echipă mai organizată decât altele. Noi le-am trimis înştiinţări şi o să-i anunţăm iarăşi că anul acesta vom sancţiona aceste încălcări ale legislaţiei. Vor avea plată dublă, şi de la Fondul de Mediu şi de la Garda de Mediu, sancţiuni pentru nerealizarea ţintelor. Nu avem ce face’, a spus Aurel Cristian.
În opinia sa, principala problemă pe care o au autorităţile locale în implementarea legislaţiei de mediu este reprezentată de lipsa personalului specializat.
‘Noi mergem şi facem şi educaţie, astfel că am constatat că unele UAT-uri au şi probleme de raportări. Nu ţin evidenţa reciclabilelor şi le dau salubristului cu totul, fără să le înregistreze nicăieri. Nu au funcţionari pregătiţi pentru asta şi nu realizează că plătesc zeci, sute de mii de lei pentru gunoi. Nu există nicio autoritate locală care să fi accesat fonduri europene pentru a-şi rezolva problema deşeurilor. Şi foarte puţini au persoane competente care să se ocupe de problematica de mediu, măcar să-şi evidenţieze reciclabilele, ceea ce ar însemna bani pentru ei, pentru primărie. Ei plătesc acum şi ce nu consumă. Plătesc de multe ori servicii la salubrişti fără ca ei să producă acele deşeuri, pentru că nu urmăresc salubriştii, cât încarcă, cum încarcă’, a fost de părere comisarul-şef al Gărzii de Mediu Vrancea.
El a atras atenţia şi asupra faptului că în Vrancea nu există niciun depozit autorizat pentru deşeurile din construcţii, astfel că acestea sunt aruncate de multe ori pe marginea drumurilor, pe câmp sau în albiile râurilor.
‘În momentul de faţă, Vrancea nu are un depozit autorizat pentru deşeuri din construcţii. Există o singură staţie de concasare lângă Focşani, care preia genul acesta de deşeuri şi le concasează. Dar nu există un depozit autorizat. De asta găsim deşeurile din construcţii prin ravene, pe câmp, prin gropi sau pe pe gârle. Depozitul de la Haret ne-ar scoate pe toţi din impas, dar aşteptăm să se deschidă’, a spus Aurel Cristian.
În prezent, gunoiul menajer din Vrancea este dus la rampa de gunoi de la Muchea, în judeţul Brăila, după ce rampa de la Haret, singura din judeţul Vrancea, a fost închisă de Garda de Mediu, în anul 2015, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu.
Rampa de la Haret urmează a fi deschisă în perioada următoare, în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, cunoscut sub denumirea de ‘Vrancea Curată’, proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 100 de milioane de lei. Proiectul ‘Vrancea Curată’ a început în 2005 şi va deveni operaţional după ce va fi desemnat operatorul judeţean de salubritate. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă)
