Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a declarat joi, pentru AGERPRES, că Rusia nu se va opri până nu va obţine garanţiile cerute şi că este foarte greu de întrezărit o soluţie diplomatică în termeni formali.
‘Rusia nu se va opri până nu va obţine ceea ce pusese pe masă, adică garanţiile de care s-a făcut vorbire la începutul acestei crize. (…) În acest moment, cel puţin, nu este foarte limpede dacă va exista o perioadă de negociere, în care Rusia se va opri pentru a începe discuţia, sau se va trece la o fază ulterioară. Atacul acesta asupra Ucrainei, care a început să distrugă structura acesteia de apărare, e concentrat, cel puţin deocamdată, pe Donbas. Încă sunt în discuţie imaginile care circulă pe internet, dar cred că această intrare în Donbas şi semnalul pe care îl transmite Federaţia Rusă poate să însemne două lucruri: o oprire, când vorbesc de Donbas mă refer la frontierele din constituţiile celor două republici nerecunoscute – deci o oprire pe acest aliniament şi o începere a negocierilor şi rediscutarea la nivel politic, geostrategic a situaţiei Ucrainei sau, dacă lucrurile nu se opresc printr-o negociere, pot evolua mai departe. Pentru că, repet, Rusia nu se va opri până nu va primi garanţiile pe care le-a solicitat la început’, a afirmat Dan Dungaciu.
El spune că urmează să vedem dacă aceste garanţii vor fi obţinute pe cale diplomatică. ‘Este foarte greu de întrezărit în acest moment o soluţie diplomatică în termeni formali, după prăbuşirea acordurilor de la Minsk. Este foarte greu să imaginezi un alt document prin care garanţii de securitate să fie convingătoare pentru Federaţia Rusă, după ce momentul Minsk a fost anulat de ambele părţi, ca să spun aşa’, a spus profesorul Dungaciu.
Dan Dungaciu rămâne la părerea că o invazie a Ucrainei ar fi greu de gestionat de către Federaţia Rusă, dar subliniază că ‘oprirea atacului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei trebuie să se facă plecând de la premisa că garanţii de securitate trebuie oferite, într-un fel sau altul’.
‘Într-o invazie de genul acesta contează mai mult modul în care gestionezi victoria militară, decât victoria militară în sine. Poţi câştiga victorii militare, marile armate au câştigat victorii militare – a făcut şi NATO asta în Afganistan -, dar gestionarea ulterioară a acestui proces este mai complicată. Cred că invazia la scară largă a Ucrainei, deocamdată, este ‘un pic exagerată’, să vorbim în termenii aceştia, dar, cu siguranţă, oprirea confruntării militare sau oprirea atacului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei trebuie să se facă plecând de la premisa că garanţii de securitate trebuie oferite, într-un fel sau altul, în aşa fel încât să asigure ceea ce acordurile de la Minsk spuneau, dar să fie altceva decât acordurile de la Minsk. Aceasta va fi provocarea diplomatică pentru Vest în urma acestui atac militar al Federaţiei Ruse. Faptul că Federaţia Rusă a încălcat dreptul internaţional este evident, Federaţia Rusă încalcă dreptul internaţional în Ucraina din 2014, adică anexarea ilegală a Crimeii şi acţiunile separatiştilor din regiunea Donbas. Deci nu vorbim practic de încălcarea dreptului internaţional, ci de capacitatea Occidentului de a reacţiona atunci când dreptul internaţional este încălcat, iată inclusiv la o încălcare de drept internaţional pe care Federaţia Rusă o face astăzi’, a mai spus directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi dimineaţa o operaţiune militară în estul Ucrainei. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene ‘să depună armele’ şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina.
Liderii europeni, al SUA, NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească ‘agresiunea militară’ împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei.
Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis Misiunii României la NATO să ceară activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi.
