Consilierul municipal USR Andrei Rigu anunţă că va susţine o serie de măsuri, precum extinderea obligativităţii ‘bulinei roşii’ la clădirile cu risc seismic II şi III sau indicarea riscului seismic în toate anunţurile imobiliare.
Într-o postare pe Facebook, Rigu precizează că va propune proiecte de hotărâre care să fie adoptate în Consiliul General şi puse în aplicare de Primăria Capitalei şi primăriile de sector. Pentru alte măsuri va insista la autorităţi, deoarece ‘există deja legislaţie, dar nu e aplicată sau e aplicată insuficient’. Reprezentantul USR precizează că autorităţile ar trebui:
– să extindă obligativitatea ‘bulinei roşii’ de pe clădirile cu risc seismic I (cele mai instabile) şi la clădirile risc seismic II şi III;
– să realizeze/finanţeze exerciţii constante de protecţie şi evacuare la cutremur pentru toţi elevii/studenţii, în toate instituţiile publice şi la toate activităţile private (cel puţin din zona centrală a oraşului);
– să nu permită ‘pe bune’ desfăşurarea de activităţi economice în clădirile cu risc la cutremur I, II şi III, în condiţiile în care acum nu sunt permise decât în cele cu risc I;
– să facă obligatorie indicarea riscului seismic în toate anunţurile imobiliare;
– să ofere posibilitatea achiziţionării la un preţ cât mai mic a kiturilor de supravieţuire în caz de incendiu.
‘Nu există o soluţie miracol pentru problema clădirilor nesigure din Bucureşti. Doar multă muncă, foarte mulţi bani de investit în primul rând în consolidări şi un efort comunicaţional intens şi constant dinspre autorităţi spre cetăţeni. Dar în primul rând este necesară o asumare a situaţiei reale’, scrie consilierul municipal.
El adaugă că vineri se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,4 grade, generând 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
‘La 44 de ani de la cutremur, riscul este mult mai mare deoarece extrem de puţine clădiri au fost consolidate iar clădirile nesigure, afectate atât de cutremurul din 1977 cât şi de cel din 1940, s-au degradat constant, urmările unui cutremur similar fiind mult mai grave. Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de DSU la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morţi, 8.040 de răniţi şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Şase spitale din Bucureşti ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parţial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate şi 55.000 fără alimentare cu apă’, precizează el.
Rigu arată că oficial sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbuşire în cazul unui cutremur major, dar că în cele mai multe situaţii expertiza a fost realizată la începutul anilor ’90.
‘Potrivit Re:Rise, o asociaţie care doreşte să informeze cetăţenii şi autorităţile despre riscul unui cutremur mare în Bucureşti, sunt peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente şi spaţii comune. Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, dar nu se iau nici măcar măsuri de informare a populaţiei cu privire la pericolul în care se află, darămite realizarea unor consolidări costisitoare, dar atât de necesare. Problema a fost ignorată, folosită politic sau pentru a realiza câteva consolidări limitate la preţuri mult exagerate de toţi primarii Bucureştiului de până acum, dar şi de toate partidele care au făcut majorităţi în consilii’, mai scrie el.
