Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect iniţiat de Guvern care reglementează măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.
‘Demersul legislativ propune instituirea unor soluţii de reglementare în materia ocrotirii persoanelor fizice majore cu dizabilităţi psihosociale sau intelectuale. (…) Prin soluţiile legislative cuprinse în proiect se propune reconfigurarea (şi redenumirea) actualei instituţii a punerii sub interdicţie judecătorească, precum şi crearea unui nou mecanism de ocrotire. Proiectul urmăreşte realizarea unei intervenţii substanţiale în materia măsurilor de ocrotire de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice vulnerabile, fiind astfel continuată, cu privire la statutul juridic al persoanei fizice, ampla reformă legislativă realizată prin adoptarea noului Cod civil. Configurarea mecanismelor de drept civil de ocrotire a persoanei fizice majore vulnerabile aşază această persoană în centrul reglementării şi conciliază nevoia sa (temporară ori permanentă) de a fi protejată cu imperativul respectării exerciţiului drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale, marcând desprinderea definitivă de regimul (unic şi inflexibil) actual de ocrotire repudiat de instanţa noastră de contencios constituţional’, se arată în expunerea de motive.
Proiectul cuprinde, totodată, o serie de garanţii ‘esenţiale’, reglementate în beneficiul celui ocrotit, cum ar fi instituirea unui sistem gradual, în trepte, de dispunere a măsurilor de ocrotire, a unor perioade determinate de timp pentru care pot fi dispuse şi prelungite acestea, configurarea unor reguli privind reevaluarea periodică a regimului de ocrotire ales sau posibilitatea adoptării (individualizării) permanente, de către instanţa de tutelă, a măsurii de ocrotire în funcţie de circumstanţele concrete în care se găseşte cel ocrotit.
În urma dezbaterilor din Comisia juridică, s-au adoptat mai multe amendamente prin care s-a urmărit îmbunătăţirea proiectului – sistematizarea normei privind capacitatea de exerciţiu restrânsă pentru a evita stigmatizarea şi infantilizarea majorului ocrotit prin consiliere judiciară şi extinderea sferei actelor patrimoniale pe care le poate face singur atât minorul de peste 14 ani, cât şi majorul care beneficiază de consiliere judiciară, pentru o mai mare autonomie.
Un alt amendament vizează extinderea sferei persoanelor beneficiare ale mandatului de ocrotire de la persoane cu capacitate de exerciţiu deplină şi la majorii care beneficiază de consiliere judiciară cu încuviinţarea ocrotitorului legal.
Totodată, tot în cazul mandatului de ocrotire, membrii comisiei au prevăzut posibilitatea de a încheia un mandat de ocrotire cu privire la un minor sau un major beneficiar de tutelă specială inclusiv pentru rudele de până la gradul al doilea (bunici, fraţi, surori), care sunt tutori ai minorului sau ai majorului. În cazul în care nu este identificată o persoană apropiată care să îşi poată asuma tutela, instanţa de tutelă numeşte un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condiţiile legii speciale.
În materia incapacităţilor şi incompatibilităţilor, s-a oferit posibilitatea ca persoana care beneficiază de consiliere judiciară să poată face parte din organele de administrare ale oricărei persoane juridice fără scop lucrativ.
Cu privire la încheierea căsătoriei de persoana cu privire la care a fost instituită consiliere judiciară sau tutela specială a fost eliminată formalitatea – considerată excesivă – de înştiinţare a tutorelui prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În materia obligaţiilor tutorelui, s-a accentuat necesitatea ca ocrotirea să aibă ca scop restaurarea autonomiei, eventuala vindecare, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, bunăstarea morală şi materială a ocrotitului, luând în considerare starea lui, abilităţile şi gradul de incapacitate. Persoana ocrotită va fi îngrijită la locuinţa sa, într-un serviciu social sau într-o altă locuinţă, acordul soţului fiind necesar.
Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect.
