Pandemia de COVID-19 a afectat practicile de consum cultural atât în spaţiul public, cât şi în cel non-public, relevă o analiză a ecosistemului cultural din România prezentată, marţi, de directorul general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru.
Carmen Croitoru a participat la un briefing de presă online organizat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, în contextul elaborării Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii 2023 – 2030, prevăzută în proiectul ‘Viziune strategică şi coerentă pentru sectorul cultural’.
‘Practicile culturale au o lentoare şi trebuie stimulate. Evident, aici are o uriaşă pondere educaţia culturală şi felul în care e abordată cultura încă de la vârste fragede. Asta nu înseamnă că învăţăm copiii să deseneze, să cânte şi să recite, ci că trebuie să le explicăm valorile culturale mai degrabă. În privinţa asta stăm foarte rău. Toate studiile noastre de consum trag semnale de alarmă legate de faptul că nu există o abordare coerentă, că nu există o abordare sistemică, că degeaba ne uităm punctual la formele de artă şi la consumul formelor de artă, dacă nu luăm cultura în ansamblul ei şi dacă nu luăm aceste date coroborate cu nivelul de civilizaţie şi cu practicile existente’, a spus Croitoru.
Ea a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte tentativa de sustragere a consumatorului de cultură din spaţiul public, dar şi în privinţa consumului pasiv de divertisment.
‘Nu mai există consum colectiv de cultură decât foarte puţin şi pandemia a contribuit mult la asta, dar există şi un consum pasiv de divertisment, care e destul de periculos pentru că nu aduce nimic nou. (…) Pe perioada pandemiei, cum era de aşteptat, lucrurile nu au stat bine deloc. Toate formele de spectacol au fost lovite crunt de această pandemie. Să sperăm că nu va continua trendul descrescător din pricina unei crize economice’, a arătat directorul general al INCFC.
Totodată, Carmen Croitoru a atras atenţia asupra practicilor ‘dăunătoare’ de creştere a preţului biletului de către instituţiile publice.
‘Ne-am permis să atragem atenţia că practicile de creştere a preţului biletului sunt dăunătoare din partea instituţiilor publice şi că nu există nicio raţiune pentru care pot face asta. Am văzut instituţii mari, prestigioase, care au ajuns să pună biletul 400 de lei şi 700 de lei pe spectacol. Asta înseamnă efectiv gonirea spectatorului care, de fapt, ar dori să facă asta. Deci e o barieră de consum semnificativă, mai ales că profilul consumatorului de cultură la noi nu este omul cu foarte mulţi bani, ci acela cu studii. E o discrepanţă enormă. O să încercăm să vedem cum am putea convinge şi autorităţile şi instituţiile să renunţe la aceste încercări. Sunt experimente pe propriul produs’, a explicat ea.
Potrivit analizei, pandemia de COVID-19 a afectat practicile de consum cultural atât în spaţiul public, cât şi în spaţiul non-public. Astfel, mersul la cinematograf, vizitarea de muzee, obiective de patrimoniu, participarea la spectacole au înregistrat procente de consum mult mai mici, singura excepţie privind această tendinţă apărând pentru mersul la bibliotecă, unde procentele au crescut puţin în anul 2020 în raport cu anii precedenţi.
Creşteri s-au înregistrat pentru consumul cultural în perioada pandemiei în spaţiul non-public – consumul de programe TV, consumul de internet, vizionare de filme, excepţie făcând lectura, care nu a înregistrat nicio majorare.
