Peste 30 de persoane, femei şi copii ucraineni refugiaţi, sunt cazaţi la Palatul Mogoşoaia.
Printre ucrainenii refugiaţi se află şi directorul artistic al Teatrului Bravo din Kiev, Kata Roudakova. Sosită iniţial în România pentru un proiect cultural, ea a fost nevoită să rămână la Bucureşti unde a obţinut şi statutul de rezidentă.
‘Chiar în ziua de 25 februarie noi o aveam oaspete pe doamna directoare artistică de la Teatrul din Kiev, Kata Roudakova, şi evident că emoţiile au fost extrem de puternice şi doamna a fost extrem de tulburată. Am întrebat-o cu ce putem să o ajutăm. Dânsa a dorit să rămână rezident artistic – noi avem posibilitatea să oferim rezidenţă artistică – şi de asemenea a obţinut rezidenţă ca refugiat la noi în ţară’, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, managerul general al Centrului cultural ‘Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului’, Marian Geani Dinu.
El a spus că s-a dorit, în prima fază, aducerea în România a 18 artişti din Kiev, dar evenimentele au avansat foarte repede şi aceştia nu au mai putut ajunge la Bucureşti.
‘În urma discuţiilor avute cu doamna Kata, am avut iniţiativa să aducem 18 artişti din Kiev pe care să îi cazăm aici şi să îi sprijin în activitatea lor artistică. Din păcate nu am reuşit. Evenimentele au degenerat atât de tare încât noi nu am putut să îi aducem pe acei artişti. În schimb am adus opt copii din Cernăuţi care, de asemenea, sunt elevi ai Şcolii de artă, doi dintre aceştia fiind studenţi la Universitatea de artă din Cernăuţi. Toţi aceştia îşi desfăşoară activitatea în atelierele de creaţie din cadrul palatelor. (…) Între timp, sunt 32 de refugiaţi, în marea lor majoritate mămici cu copii, şi au un program relaxat fiindcă scopul este să se simtă bine şi, oarecum, să îi decuplăm de la tensiunea războiului. Mulţi sunt în tranzit, pleacă spre vestul Europei, dar mulţi şi-au exprimat dorinţa de a rămâne în România’, a mai spus managerul Centrului cultural.
Marian Geani Dinu a precizat că vineri urmează să fie organizată o expoziţie cu vânzare cu lucrările realizate de tinerii artişti ucraineni. Proiectul poartă numele ‘Art for Ukraine’.
‘Vineri vom avea o expoziţie, vom iniţia o licitaţie, iar sumele obţinute din licitaţia acestor lucrări vor fi îndreptate către ajutorarea refugiaţilor. Sunt picturi realizate în cadrul atelierelor de pictură realizate de copii’, a precizat el.
Anastasia, una dintre tinerele refugiate din Ucraina, se numără printre pictoriţele care au realizat desene ce se vor afla în licitaţia de vineri.
‘Suntem aici de zece zile. Tare frumos ne-au primit toţi. Am venit aici să desenăm şi prin aceste desene să arătăm că susţinem Ucraina. Toate desenele sunt din Ucraina, fete în costume naţionale. Avem de gând să le vindem şi banii să îi trimitem celor care au nevoie de ajutor. Aici sunt cu colegele de la facultate. Noi avem de gând într-o săptămână sau două să ne întoarcem acasă’, a declarat Anastasia.
Palatul Mogoşoaia găzduieşte, în sala Lapidarium, lucrarea ‘Crucea Pomul vieţii’, realizată de Kata Roudakova, o copie a icoanei ‘Crucea cu minuni’ sau ‘Crucea Înflorită’, în traducere mot-a-mot din denumirea slavonă. Originalul se află în muzeul Arochena din Mexic.
‘Icoana se numeşte ‘Crucea cu minuni’ sau ‘Crucea Înflorită’, tradusă mot-a-mot din denumirea slavonă. În tradiţia românească această icoană se numeşte ‘Crucea Pomul vieţii’. Pe cruce este redată întreaga existenţă umană, iar în tabletele de pe icoană este descrisă cununa credinţei creştine, cea scrisă de Petru Movilă, un prinţ moldav care a fondat prima academie de studii din estul Europei, la Kiev, şi căruia îi datorăm textul de pe această icoană. Icoana este unică prin faptul că are textul în limba română cu litere slavone. Nu este o icoană canonică deoarece Iisus răstignit pe cruce este reprezentat cu ochii întredeschişi’, a declarat, pentru AGERPRES, Nicoleta Zagura, cea care a realizat cercetarea ştiinţifică şi conceptul artistic al lucrării.
