Acasă55INTERVIU/Cătălin Drulă: Deficitul bugetar va sări la 7% la sfârşitul anului, reiese...

INTERVIU/Cătălin Drulă: Deficitul bugetar va sări la 7% la sfârşitul anului, reiese din calculele specialiştilor noştri

Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, critică pachetul de măsuri sociale şi economice propus de coaliţia de guvernare şi pledează pentru scăderea TVA la energie de la 19% la 5%.

Într-un interviu acordat AGERPRES, liderul USR a reproşat Guvernului că ar implementa ‘politici populiste’, motiv pentru care ţara noastră riscă să aibă la sfârşitul anului un deficit bugetar de 7%.

În opinia sa, România ar trebui să fie printre primele state care să aplice un embargo în ceea ce priveşte comerţul cu Rusia.

Totodată, Drulă a vorbit despre dorinţa de a reveni la guvernare, după scrutinul din 2024, dar şi despre alegerile interne din USR.

AGERPRES: USR a fost critic la adresa pachetului de măsuri economice şi sociale anunţate de coaliţie. Ce amendamente aţi susţine la aceste măsuri?

Cătălin Drulă: Avem o inflaţie record, de 10%. Aceasta este principala preocupare a românilor şi cea mai mare grijă, faptul că preţurile cresc, iar guvernul are datoria să aibă o politică antiinflaţionistă. Asta înseamnă – ceea ce am propus noi – scăderea de taxe pe energie; este cea mai bună măsură scăderea de TVA de la 19% la 5%. Este un proiect depus de USR în Parlament încă din luna octombrie. Înseamnă reducerea cheltuielilor statului. Înseamnă, pentru a ajuta oamenii, reducerea impozitării pe muncă. În loc de asta, vedem un complex de măsuri care nu e clar de unde vor fi finanţate. De fapt, ştim care sunt sursele de finanţare, care sunt aceleaşi ca întotdeauna. Sunt: jupuirea mediului privat, îndatorarea generaţiilor viitoare. Guvernul se împrumută, iată am ajuns la 50% din PIB datorie publică. Şi mai înseamnă această formă de taxare mascată a tuturor, care este inflaţia. Pentru că inflaţia, de fapt, asta este: în loc să ne spună pe faţă că ne taxează, ne taxează prin această creştere a preţurilor, care face ca fiecare ban pe care îl avem economisit sau pe care îl câştigăm la muncă să valoreze mai puţin. Acest pachet de măsuri, faţă de situaţia economică în care ne aflăm, este şi prea puţin şi prea târziu luat. Şi prost făcut.

Vă dau numai un exemplu. Noi am propus acel ‘zero taxe pe salariul minim’, încă din programul coaliţiei anterioare. Şi am propus, ca formă de tranziţie, să îl aplicăm pe primii 200 de lei. Pentru orice om din România, primii 200 pe care îi câştigă, indiferent cât este salariul, să fie neimpozitaţi. În loc să facă asta, măsura, aşa cum a fost propusă, este doar pentru o creştere de la salariul minim de 2.550 la 2.750. Asta face o traversare bruscă, astfel încât cineva care câştigă 2.551 de lei nu va beneficia de această măsură, deşi nu este dintr-odată un om înstărit. La fel se aplică şi acele plafonări, care nu fac parte din pachetul recent anunţat, dar fac parte dintr-o ordonanţă dată cu o săptămână în urmă, pachetul de plafonări pe energie. La fel, sunt brutale trecerile de praguri. Se uită la consumul lui 2021 şi dacă ai avut 99 de kilowaţi în medie pe lună sau 101, intri cu tot consumul pe 2022 în altă categorie de plafon. De parcă, dacă treci de la 99 la 101 dintr-odată eşti un om cu dare de mână sau nu mai eşti într-o situaţie dificilă. Toate aceste măsuri se aplică – până la prag, o valoare, până la următorul prag, o altă valoare – se aplică progresiv aceste tipuri de măsuri cu praguri, ceea ce dumnealor nu înţeleg tehnic să facă. De aceea, şi la ordonanţa pe energie am văzut o corecţie care a venit la la trei săptămâni după, pentru că nu se putea aplica. De asta spunem că e prost.

Când spun că e prea puţin, mă refer la partea de măsuri care ar trebui să afecteze cauza principală a inflaţiei, care sunt creşterile pe energie, reducerile de taxe. Să explic de ce reduceri taxe. Când s-a scumpit benzina, s-au scumpit gazele şi energia electrică, statul încasează mult mai mulţi bani. Din scumpirile generale, din inflaţie, statul încasează mai mulţi bani. Şi pe un pachet de unt, acel TVA de 19% pe care îl ia statul e mai mare. Statul se finanţează şi acum ne dă înapoi cu ţârâita. Când, de fapt, ar trebui să scadă taxele în aceste perioade inflaţioniste. Prin ceea ce fac acum, nu fac decât să alimenteze ciclul inflaţionist, intrând deja într-o spirală inflaţionistă. 10% este o valoare care nu a mai fost în România de 18 ani. Este enorm, este de îngrijorare pentru orice om. Este cel mai rău lucru într-o economie. Şi BNR acţionează într-un fel, a crescut rata de dobândă, dar dacă guvernul acţionează în direcţia opusă, se anulează cele două efecte şi nu obţinem acea calmare a inflaţiei. Cei de la guvernare arată situaţia globală şi spun că este inflaţie peste tot. Să vă uitaţi la inflaţia pe euro şi pe dolari. Nu este la aceste valori. Este mai rău la noi, pe economia românească, pentru că nu au luat măsurile necesare pentru a calma preţurile.

AGERPRES: V-aţi pronunţat şi împotriva creşterii numărului de angajări.

Cătălin Drulă: Politica fiscală a statului într-o perioadă inflaţionistă trebuie să fie una conservatoare, de reducere a deficitului. Noi ne împrumutăm foarte mult acum. Prin împrumuturi şi prin injectarea de bani în piaţă, se stimulează creşterea preţului. Statul trebuie să fie un bun administrator, prudent, parcimonios în aceste perioade, să dea un exemplu în economie şi să lase mediul privat. Şi să se concentreze pe investiţii. Investiţiile trebuie păstrate la acelaşi nivel, dar cheltuielile statului nu trebuie să se umfle. Or, anul trecut, unde de abia era un început din acest puseu inflaţionist, noi am fost extrem de prudenţi cu situaţia fiscală. Dau exemplul unei companii, Metrorex. La sfârşitul anului 2021, faţă de începutul anului, erau cu 800 de angajaţi mai puţini în plată, numărul total este undeva la 4.000-5.000. Şi chiar se puteau reduce mai mult, pentru că, dacă nu mă înşel, erau 80 de zugravi la aceste companii. Partidele de guvernare actuale, PSD, PNL – de fapt e un singur mare partid stat acum, doar s-au păstrat puţin etichetele diferite – instinctul lor de politică publică este să angajeze în continuu, să creeze locuri de muncă la stat, ca să îşi satisfacă clientela politică. Or, aceste cheltuieli structurale ale statului, de fapt se traduc în mai multă sarcină pusă pe mediul privat, în preţuri care cresc mai tare.

Deficitul bugetar pe care şi l-au propus undeva la 5 şi ceva pe acest an, din informaţiile şi calcule pe care le-au făcut specialiştii noştri, va sări la 7 la sfârşitul anului. Deocamdată, pe primele două luni ale anului pe care avem raportare, cifrele nu arată aşa de prost, pentru că au făcut un artificiu. Nu au rambursat TVA în ianuarie şi februarie. Mult mai puţin TVA rambursat decât în anul anterior. Acest TVA va trebui rambursat. E doar un truc fiscal de la finanţe. Se dă mai mult sau mai puţin drumul la robinetul TVA-ului, dar lucrurile se vor înrăutăţi în această privinţă şi intrăm într o zonă de criză profundă, din această incapacitate de a guverna cu politici profesioniste, nu populiste.

AGERPRES: Cum vedeţi rezultatele alegerilor din Franţa?

Cătălin Drulă: Mă bucur că preşedintele Macron, cu care suntem colegi de familie europeană în Renew, a câştigat primul tur al alegerilor. Aşteptăm cu speranţă şi emoţie rezultatul turului doi. Este cred evidentă opţiunea noastră. Dacă sunt simpatizaţi de ai noştri, pe românii din Franţa care au drept de vot în Franţa îi îndemn din toată inima să îl voteze pe Emmanuel Macron. Franţa a arătat că, în majoritate, în opţiunea câştigătoare are o opţiune liberală. Noi credem că asta este calea pentru Europa şi, ca să rezistăm acestei agresiuni ruseşti, ca să avem unitate pe acest continent şi o viziune de a merge în direcţia unei societăţi deschise, este esenţial ca Emmanuel Macron să câştige alegerile în faţa extremistei Marine Le Pen, care acum s-a coafat puţin, vrea să pară mai puţin extremistă, dar ştim legăturile pe care le-a avut cu Putin. Vedem o ameninţare care există asupra întregului continent, Vedem ce a însemnat în Germania, până la urmă, regimul Merkel şi o anumită coabitare şi codependenţă cu Vladimir Putin. Trece continentul – şi lumea întreagă – printr-un moment groaznic. Avem un război în inima Europei, Ucraina luptă pentru noi toţi şi acum îşi dau seama şi nemţii ce greşeală au făcut în această dependenţă de hidrocarburile, de gazul şi petrolul rusesc.

Doresc să câştige Emmanuel Macron şi ca proiectul european să fie întărit. Şi, mai ales, componenta liberală. Partidele vechi, partidele populare şi socialiste şi-au arătat limitele. De altfel, în Franţa au fost pulverizate. E vorba de Partidul Republican şi de Partidul Socialist – nu au făcut nici măcar pragul pentru rambursarea cheltuielilor. Este vremea liberalilor în Europa, familie liberală în care se regăseşte şi USR cu mândrie. Sunt partidele liberale la guvernare şi în Germania – Partidul Liberal Democrat (FDP), care este partener minoritar. Premierul olandez Rutte face parte din aceeaşi familie politică cu noi. E posibil ca în 2024 să avem liste transnaţionale pentru prima dată, adică vom vota dincolo de lista naţională şi o listă de nume comune, pe care vom susţine şi un nume al Renew, un român pe aceea listă şi toţi europenii vor vota pentru aceeaşi listă. Deci proiectul european trebuie să meargă către integrare mai profundă şi în direcţia valorilor liberal democrate. Este esenţial pentru prosperitatea şi securitatea noastră pe continent.

AGERPRES: În privinţa războiului din Ucraina, aţi susţinut că autorităţile române au avut o reacţie cam timidă. Care sunt măsurile pe care le susţine USR?

Cătălin Drulă: Eu am spus că noi suntem – folosind un englezism şi un limbaj de internet – followeri. Adică, cei care se uită la ceilalţi. Or, nu ar trebui să fim asta, pentru că suntem al şaptelea stat din UE, suntem aici, în Flancul Estic, în primul rând al NATO, al Uniunii Europene. Noi am cerut din prima zi măsuri dure, fie că a fost vorba la început de interzicerea survolului aeronavelor – şi noi am aşteptat să facă ceilalţi. Încă de la jumătatea lui martie am cerut interzicerea comerţului cu Rusia şi a intrării navelor sub pavilion rusesc în portul Constanţa. Chiar am făcut o monitorizare şi cred că, până săptămâna trecută, intraseră în jur de 50 de nave explicit sub pavilion rusesc. Nu vorbesc şi de alte nave care aduc mărfuri ruseşti şi le descarcă la Constanţa sau pleacă. Deci nu putem avea comerţ ca în zilele normale cu un regim criminal. Toţi liderii lumii libere vorbesc de un criminal de război – şi ororile care se petrec în Ucraina, ca să putem să le înglobăm, aproape că le blocăm mental. Le privim ca pe imaginile din Al Doilea Război Mondial, cu oameni cu vieţile distruse. Şi în timpul ăsta, Europa – şi mai ales Germania – finanţează vrând nevrând pe Putin, cu miliarde şi miliarde de euro, prin comerţul pe care îl face cu Rusia încă.

Poziţia noastră este că România trebuie să fie printre primele state care să aplice acest embargo pe comerţ. Asta cerem explicit astăzi: să oprim cumpărarea de gaz, de petrol, schimburile comerciale cu Rusia. Este un regim criminal. Aşa cum nimeni nu-şi imagina în Al Doilea Război Mondial că poţi face un comerţ cu puterile agresoare, cu puterile fasciste, în timp ce pe de altă parte ai lupte, aşa şi acum, trebuie să oprim acest acest comerţ cu Rusia. Trebuie să mergem după banii ruseşti din România. Aici există o timiditate a statului român. Sunt informaţii pe care le avem pe surse, din dialogurile pe care le avem şi cu partenerii nord-atlantici. Nu pot să spun mai mult la acest punct, dar este mult capitalul rusesc legat de clasa politică românească, pentru că sancţiunile înseamnă… Ştiţi, exact ca la acele yachturi. OK, yachturile oligarhilor, dar nu ştim exact cum le-au trecut pe un offshore sau şi-au schimbat apartenenţa. Şi atunci s-au făcut unităţi speciale de procurori şi de poliţişti economici judiciari în America, în Olanda, în Marea Britanie, care să urmărească aceste interese. Asta trebuie să se întâmple şi în România. Trebuie luată urma capitalului rusesc. Or, există o mare timiditate din partea mediului politic românesc în această direcţie.

AGERPRES: Privind puţin în urmă la perioada în care aţi fost la guvernare, regretaţi vreuna dintre deciziile luate atunci?

Cătălin Drulă: Eu regret că, până la urmă, din decizia unui singur om – mă refer la fostul premier Florin Cîţu şi, iată, vedem zilele acestea că este, într-un fel, şi un fost politician sau, în orice caz, fost politician de vârf – din decizia dumnealui de a nu construi o alternativă democratică liberală modernistă cu USR, care a fost pe masă şi a avut din partea noastră toată colaborarea, a ales să meargă către o zonă de influenţă de tip sistemic, clasic românească. Zona de corupţie, de interese clientelare, de a servi partidul şi de a asculta de cei care conduc sistemul de putere din România, de preşedintele Iohannis care l-a direcţionat împotriva USR… Probabil de Eduard Hellvig, fost politician, actualmente director al SRI, care controlează destul de mult aceste jocuri din PNL şi tabere de putere. El a ales să ne dea afară de la guvernare, cumva, probabil şi cu o inabilitate extremă, nedându-şi seama că în felul acesta se dă pe sine afară din politică. USR nu a plecat de la guvernare. USR a fost dat afară de la guvernare. Eram într-un scenariu în care urma să fie daţi pe rând afară toţi miniştrii, până când ori acceptăm să fim părtaşi la un sistem care devalizează România, la un sistem clientelar şi să tăcem din gură ori, de fapt, era deja pus obiectivul: guvernarea cu PSD. O mare fraudă, nu vreau să uităm.

În general, în politică nu prea să vorbeşte la modul trecut. Dar haideţi să vorbim măcar de ce s-a întâmplat acum un an. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut la alegeri că PSD este răul suprem. Atacurile la adresa PSD erau de o virulenţă extremă. Acest PSD toxic, acest PSD care distruge democraţia. Or, acest PSD, în momentul de faţă, guvernează şi aproape a înglobat PNL. Chiar acele măsuri prost luate – ceea ce vorbeam în prima parte a interviului – sunt consecinţele aducerii PSD la guvernare, pentru că PSD este populist, socialist, duce economia în cap şi avem practic, la momentul de faţă, la guvernarea României o alianţă militaro-socialistă – i-am spus noi – pentru că PNL a încetat să fie un partid viu, este un partid în care deciziile se impun. Am văzut recent un congres. Cu 96% s-a ales candidat unic domnul Ciucă. Deciziile vin în plic, se iau, nu se discută. Avem o componentă puternic militară la vârful acestui partid: Ciucă, general de armată, care a spus că nu se dezonorează intrând în politică – declaraţia dumnealui, îi aparţine, făcută doar acum câţiva ani – şi a intrat în politică. Şi şeful unei instituţii – tot militarizată – al Ministerului Afacerilor Interne, secundul său, Lucian Bode. Vedem cum se acţionează împotriva presei. Cazul Emilia Şercan – care a îndrăznit să dezvăluie cazul de plagiat al premierului Ciucă, iar apoi informaţii cu intenţia de a o compromite au fost dezvăluite din dosarul dumneaei, chiar din poliţia condusă de domnul Bode.

Noi suntem îngrijoraţi că încearcă să instaureze în România un regim de tip iliberal. Avem un regim de această natură în Ungaria, avem în Serbia. Şi regimuri chiar cu componentă mai puternică antiliberală – în Belarus şi mai departe. Asta înseamnă o aparenţă de democraţie, dar în care presă este speriată să nu facă investigaţii. Opoziţia este ostracizată şi marginalizată şi sub această guvernare militarizată care dă din călcâie este foarte multă corupţie. Ceea ce se întâmplă în lipsa democraţiei, în lipsa dezbaterii vii, a unei promovări meritocratice este proliferarea reţelelor de corupţie şi de interese. Eu am văzut aceste reţele de corupţie şi de interese când am fost la Ministerul Transporturilor. Nu am putut întoarce capul. Eu sunt foarte pasionat de construcţia de autostrăzi, înainte mi-am făcut cariera în zona asta, pe urmărirea infrastructurii, dar nu m-am aşteptat chiar să dau de asemenea cuiburi de viespi şi de căpuşe la Ministerul Transporturilor şi singurul lucru pe care l-am făcut a fost să nu întorc capul.

Ministrul tipic din Guvernul României – şi am avut chiar ieri o moţiune împotriva ministrului Mediului – chiar dacă poate că el nu e rău intenţionat sau mâncat de zona de corupţie, întoarce capul, pentru că ştie că e bine să nu bagi băţul unde nu trebuie. Miniştrii USR au băgat băţul. Fie că a fost vorba de Vlad Voiculescu, care i-a supărat – zona de speciali. Când a început vaccinarea erau specialii. Asta e componenta aia de militarism şi de iliberalism de care spunem, adică avem o clasă care e mai specială, cea care are epoleţi pe umăr. Ceea ce nu e în regulă într-o democraţie. Şi cât timp noi vom fi opoziţie, nu vom ajunge nici Ungaria, nici Serbia. Ne vom lupta ca liberalismul democrat să câştige în România, liberalism al cărui singur exponent în momentul de faţă este USR pe clasa politică.

AGERPRES: Aţi fost critic la adresa PNL în ultima vreme şi aţi spus că pentru 2024 s-ar pregăti o ‘mare frăţie’ PSD – PNL. Alături de cine s-ar vedea USR la guvernare? Sau poate vă vedeţi în opoziţie.

Cătălin Drulă: Ne vedem, absolut, la guvernare. Suntem la guvernare în plan local, avem primar la Bacău, la Braşov, la Timişoara, precum şi primari de comune. În PNL, care a rămas liberal în momentul de faţă doar cu cu numele – de altfel, îl citez pe un recent lider al PNL, care a spus că este în prezent o unitate militară; e vorba de domnul Orban, i-a spus UM PNL, făcând un joc de cuvinte, dar care reprezintă adevărul – eu ştiu că acolo, în PNL, sunt oameni care încă au valorile acestea pe care le împărtăşim şi noi şi care se simt neconfortabil în situaţia asta. Alături de dumnealor, vom putea construi o alternativă, dacă decid să nu lase lucrurile aşa. Şi mai ştiu că şi în alte partide există oameni care sunt nemulţumiţi, pentru că şi la PSD, zona de vârf a partidului este destul de supusă sistemului. Domnul Ciolacu se înţelege foarte bine cu domnul Iohannis. Premierul Ciucă este considerat de-al lor, şi de-al PSD-ului, pe jumătate sau chiar trei sferturi. Eu ştiu că sunt oameni care înţeleg că democraţia nu trebuie să vină cu decizii în plic. USR va câştiga voturile oamenilor şi alături de cei care au valori comune cu noi vrem să dăm guvernarea, dar în niciun caz nu vom lăsa România să meargă pe panta aceasta iliberală militarizată.

AGERPRES: Cum ar arăta această alternativă pe care să o construiţi cu membri din PNL?

Cătălin Drulă: Noi am mai construit o coaliţie şi am funcţionat şi avem relaţii bune. Există un mit despre USR. ‘Domn’le, nu se înţeleg cu nimeni’. Din contră, avem şi respectul celorlalţi de pe scena politică şi am construit proiecte, programe de guvernare. Lucrurile au luat-o razna în momentul în care s-a pus această presiune de la vârful statului, de la preşedintele Iohannis, pe un alt tip de construcţie, bazată pe alte valori, care îi fac pe mulţi politicieni din actuala clasa politică să se simtă neconfortabil. Nu pot să mă duc eu să fac ordine în PNL, dar dacă o altă viziune va exista acolo, care să fie compatibilă, care să înţeleagă că nu putem conduce pe bază de epoleţi un stat democratic, există toată deschiderea pentru dialog din partea noastră. Nu e rolul meu să intru în viaţa internă a altui partid, dar dacă vă uitaţi la declaraţiile unor lideri din PNL, îşi exprimă disconfortul. Sunt de notorietate.

AGERPRES: Când aţi fost la guvernare aţi avut dificultăţi în a implementa proiecte precum alegeri în două tururi sau desfiinţarea pensiilor speciale. Sunteţi optimist că aţi putea să faceţi aceasta într-o viitoare guvernare?

Cătălin Drulă: Iată nişte teme pe care ar trebui făcută o construcţie de guvernare. Alegerile în două tururi, la momentul respectiv nu s-au putut din cauza UDMR. Eliminarea pensiilor speciale, din păcate, în mod real, nu prea le vrea nimeni din clasa politica politică, pentru că sunt beneficiari ai acestor pensii speciale ei sau clientela lor. Dar pensiile speciale sunt un cancer al încrederii în societatea românească.

Premierul Ciucă habar nu are de economie sau vreun domeniu de politici publice. Probabil că se pricepe la Armată. Acolo nu vreau să intru în niciun fel. Dar una este Armata şi alta este conducerea unei ţări. Şi asta e destul de grav, pentru că un lider de guvern trebuie să aibă el o viziune asupra ţării, să aibă un instinct economic. Dumnealui este un executant. De aceea i-am spus guvernarea militaro-socialistă. Ciolacu serveşte – ştim care este zona de politici publice de la PSD – populismul deşănţat, căruia nu-i pasă de ce se întâmplă după el, de cum se duce economia în cap, contează doar să poată să fie mufaţi la resurse.

Noi construim această alternativă politică – să ai o guvernare pe bază profesionistă, de oameni care se pricep la domeniile lor. Până la un punct, am avut un parteneriat şi cu Florin Cîţu, pentru că în ceea ce discutam de instincte, de politici economice mari, ne regăseam, până când a luat-o pe panta asta în care trebuie să arunce USR afară de la guvernare. De altfel, ăsta e unul dintre motivele pentru care ne-am pus speranţele la început într-un om cu o gândire modernistă economică. Asta trebuie să avem la vârful României: un prim-ministru care să simtă economie, să simtă ce înseamnă politicile pe care le face.

AGERPRES: Au apărut în presă informaţii conform cărora Dacian Cioloş ar pregăti un nou partid. Le confirmaţi?

Cătălin Drulă: Nu am nicio informaţie în sensul acesta şi, până la urmă, eu nu pot să comentez nişte zvonuri. E ca şi cum aş zice: am auzit că Dacian Cioloş ar vrea să se vopsească blond. Păi, ar trebui întrebat Dacian Cioloş dacă vrea să facă asta. E o glumă, evident. Eu nu ştiu de aşa ceva. Am văzut nişte zvonuri în presă. Eu cred că energiile trebuie concentrate în acest proiect al USR care reprezintă în momentul de faţă opoziţia liberală democratică. La grupul parlamentar USR oamenii muncesc în fiecare zi la legi, în Parlamentul European, în primării, în consilii locale, în situaţii de opoziţie sau în situaţii de guvernare în plan local în consiliile judeţene. Cred că e foarte mult de construit pentru opoziţie la acest sistem militaro-socialist care guvernează România în prezent şi este foarte liniştit de sine. Trebuie să construim o alternativă foarte puternică, să mergem către oameni. Noi vrem să mergem în stradă, să vorbim cu ei. Începem în curând aceste proiecte. Avem foarte multe proiecte politice, e mult de muncă în USR şi suntem deschişi către societate. În ultimele două luni s-au înscris 3.000 de oameni. USR e un proiect care are forţă de atracţie.

AGERPRES: Dar plecări au mai fost?

Cătălin Drulă: E oarecum o constantă. Undeva, zona de sub 1%, întotdeauna oamenii mai ies din zona politică, pentru că noi avem un tip de aderenţă care este pe bune. Adică oamenii vin ca să contribuie din suflet şi la un moment dat au alte proiecte în viaţă sau iau o pauză. Nu sunt membri pe hârtie trecuţi doar ca să fie la număr, dar este o instituţie USR, asta vreau să spun. Şi dacă intrăm în zona de proiecte personale, nu e bine pentru politică. Eu nu cred că USR este al lui Barna sau al lui Cioloş sau al meu. E bine ca un partid politic să fie o instituţie. O instituţie merge dincolo de persoane. Evident, contează liderul unui partid – ce fel de energie, de viziune dă – dar partidele care sunt doar de lider, după părerea mea, au cale finită şi politica românească a arătat de numărate ori asta.

AGERPRES: Dacian Cioloş vorbea despre o falie în Biroul Naţional. Au fost membri de partid care v-au semnalat anumite probleme? Erau discuţii la un moment dat în legătură cu alegerile din diaspora.

Cătălin Drulă: USR a fost întotdeauna un partid viu. Nu e unitate militară. Asta, în cea mai mare parte, după mine, vine cu avantaje. Cu avantajele dezbaterii, cu dreptul de a nu fi de acord cu celălalt, cu un anumit tip de competiţie. Un congres PNL cu un singur candidat – asta nu e OK în democraţie. E OK să ai doi, trei, cinci candidaţi – aşa fac toate partidele moderne europene. Acum, când vin cei doi, trei candidaţi, evident, ei sunt într-o rivalitate, fiecare are o viziune despre partid. Asta nu înseamnă că fiind viziuni diferite sau un anumit tip de aderenţă la platforme interne, ceilalţi sunt inamicii tăi. Suntem toţi colegi şi, dincolo de dezbateri, rămânem să construim partidul acesta. Noi venim din două partide care au fuzionat. Fuziunea e un proces care continuă. Şi la partide, şi în mediul de corporaţii, fuziunea nu se întâmplă peste noapte. Sunt lucruri de armonizat, oameni care să lucreze împreună, dar noi facem asta zi de zi.

AGERPRES: Aţi dat ca fiind aproape sigură o candidatură din partea dumneavoastră, dar spuneaţi că vor fi şi alţi candidaţi. Cine mai intenţionează să candideze?

Cătălin Drulă: Eu nu mi-am anunţat candidatura încă şi aş vrea să fac asta într-un mod formal. E o posibilitate foarte reală să candidez. În momentul în care am decizia, o s-o anunţ. Nu ştiu, dar vă garantez că în USR vor fi întotdeauna mai multe candidaturi, vor fi dezbateri vii şi nu va da nimeni în plic soluţia care trebuie să fie la vârful USR. Pentru că noi suntem oameni liberi într-un partid cu adevărat liberal şi oamenii liberi nu primesc ordine niciunde.

AGERPRES: Sistemul de vot va fi tot electronic?

Cătălin Drulă: Sistemul de vot din statutul USR pentru preşedinte este un sistem de tip universal, în care toţi membrii partidului au un vot egal. Sistemul este electronic pentru că, într-un fel, ar fi destul de greu fezabil… şi, în fine, suntem într-un partid care susţine digitalizarea. Alternativa ar fi să facem secţii de vot în toată ţara. Există şi această variantă, dar e mult mai consumatoare de energii. Până la urmă, una e să votezi în 3 minute de pe telefonul propriu, apăsând pe un link şi alegând candidatul favorit şi alta e să te deplasezi, să completezi buletine de vot şi aşa mai departe. La congres există şi o validare formală a membrilor, care doar validează că procesul s-a desfăşurat în regulă şi preşedintele este ales.

AGERPRES: Sunt luate în calcul modificări la statut…

Cătălin Drulă: Statutul USR e, iarăşi, un organism viu. Noi l-am tot modificat de-a lungul timpului. Cred că primele alegeri au fost în 2019 pe acest sistem de vot universal. Înainte aveam şi noi sistemul de vot prin delegaţi la congres, cum au alte partide. Întotdeauna e loc de dezbatere pe statut şi la congres o să dezbatem şi aceste aceste teme. Colegii discută viu, nu doar despre sisteme de vot, ci şi despre alte forme de organizare a partidului. Dar avem un statut care ne permite să funcţionăm foarte bine. USR este un partid foarte democratic. Deciziile pe care le luăm – şi eu, ca preşedinte – sunt împreună cu Biroul Naţional. La nivel local sunt filiale. Avem o autonomie mare. USR nu e o unitate militară. În cea mai mare parte, 90%, este un lucru bun. Poate că, la un moment dat, este partea care se mai vede câteodată în public, că mai apar divergenţe şi aşa mai departe. Dar prefer – evident, aş prefera să nu existe deloc – dar prefer să existe asta decât să fie un partid mort, în care deciziile vin din plic din altă parte, în care toată lumea ciocneşte călcâiele şi spune: ‘Să trăiţi!’.

AGERPRES: Credeţi că subvenţia pentru partide este prea mare sau că este cheltuită transparent?

Cătălin Drulă: Eu nu o să fiu ipocrit legat de acest subiect. Această formă de finanţare a partidelor prin subvenţie, înainte să existe USR, a fost cerută insistent de societatea civilă, pentru că acesta este o alternativă care poate fi urmărită, trasabilă, controlabilă – partidele sunt controlate de Curtea de Conturi, de AEP cum cheltuiesc această subvenţie – ca alternativă la vechiul sistem. Vedem acum şi un dosar cu condamnare legat de aşa ceva, de finanţare cu valiză. Dacă nu vrem finanţare cu valiza, eu cred că acest sistem care este în multe state europene e bine să existe. Cât să fie cuantumul acestei subvenţii este, într-adevăr, o chestiune de dezbatere. Dar această sumă pusă ca atare în bugetul de stat anual este un cost pe care îl plătim pentru democraţie. Partidele au nevoie de anumite costuri de finanţare, ca să poată să îşi ducă mesajul mai departe, să poată să aibă sediu, unde oamenii să poată veni să vorbească, să poţi să ţii un eveniment, ca să poţi să promovezi mesajul. Şi mie mi se pare că, în momentul de faţă, este excesiv de mare subvenţia. Nu am participat la această decizie, este o decizie luată de PSD şi de PNL, nu ne-au consultat sub nicio formă. Pare excesiv ce se întâmplă, dar noi am fost extraordinar de transparenţi cu banii, cum îi cheltuim

Pe site-ul USR sunt publice organigrama, costurile, bugetul şi facturile pe care le plăteşte USR. Ceea ce nu face niciun alt partid. Mai mult, noi nu am încercat să distorsionăm o piaţă media, cumpărând bunăvoinţă cu aceşti bani. Am văzut că pe primele câteva luni ale anului PSD dăduse, dacă nu mă înşel, 10 milioane, PNL – 8 milioane de lei pentru cheltuieli de propagandă şi USR – doar undeva în zona de 150.000. E o întrebare foarte bună cum se cheltuiesc aceşti bani, pentru că nu vor să spună PSD şi domnul Ciolacu, în ciuda unor decizii judecătoreşti, încă nu spun unde au dat acei bani. Vedem cum se duc sute de mii de euro la o firmă de apartament cu un singur om, ceea ce naşte suspiciunile legitime că omul acela ia banii şi după aceea îi duce cu valiza. Da, pe forma de cheltuire, pe urmărirea lor, da, trebuie mers până la capăt, cu tot ce înseamnă Curtea de Conturi, AEP, procurori care să vadă cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Şi în relaţia cu media banii respectivi trebuie văzut unde intră, pentru că dacă ei pretind că banii se dau pentru ceva, dar de fapt cumpără bunăvoinţă, platformă şi o formă de acces, asta distorsionează democraţia şi nu este în regulă.

AGERPRES: În ce fel vi s-a schimbat viaţa după ce aţi vândut acţiuni Zipline şi aţi devenit milionar?

Cătălin Drulă: E un pic fals că aş fi devenit milionar.

AGERPRES: În lei.

Cătălin Drulă: OK. Am mai explicat lucrul acesta, dar îl mai spun o dată, ca să fie clar pentru toată lumea. Înainte să intru în politică, adică înainte de 2016, eu sunt inginer software, am fost olimpic la informatică, am avut întotdeauna o performanţă în zona asta a informaticii şi am fost parte din echipa care a creat o companie în California. E vorba de drone care zboară autonom şi care livrează produse medicale: sânge pentru transfuzii urgente, vaccinuri. Platforma Zipline este operaţională în mai multe ţări din Africa, acum şi în SUA. O firmă care a crescut foarte mult. Când am fost eu, cred că erau 20-30 de oameni. Acum au sute de oameni şi e o firmă de tip unicorn, o firmă care ajunge să aibă valoare de peste un miliard pe piaţă. Acţiunile le deţin din acea perioadă, e vorba de un procent mic din companie, sub 1 procent cu mult. 0,2%, dacă nu mă înşel. Sunt în declaraţia mea de avere dintotdeauna. Anii trecând, pe baza muncii echipei de acolo şi munca pe care am făcut-o în anii 2014-2015, compania a devenit foarte valoroasă şi aceste acţiuni au ajuns să valoreze destul de mult. Am vândut transparent pe o bursă o cincime din acţiunile pe care le deţin, am pus acest lucru în declaraţia de avere şi, evident, a stârnit puţin interes pentru că e mai diferit decât ce se întâmplă în politica românească de obicei.

Eu duc o viaţă absolut normală. Dimineaţă îmi duc copilul la grădiniţă, pe jos. Trăiesc într-un bloc din acesta construit în anii comunişti în oraş, am problemele pe care le au toţi oamenii şi duc o viaţă normală, fără vreun fel de grandoare.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks