Mitropolitul Ioan al Banatului a declarat, vineri, la redeschiderea Sinagogii cetate din Timişoara, că în trecut comunităţile creştine şi evreieşti din această regiune s-au înţeles, fiind chiar cazuri de evrei înstăriţi care au contribuit la construirea sau reabilitarea unor biserici din zonă.
El a subliniat că la inaugurarea din urmă cu 150 de ani a sinagogii, pe lângă comunitatea evreiască şi împăratul de la Viena, au fost prezenţi în lăcaş şi reprezentanţii tuturor cultelor, la fel ca şi prezenţi şi astăzi, ca semn al fraternităţii, al bunei înţelegeri care se menţin în continuare.
‘În momentele de cumpănă din istoria şi cultura civilizaţiei europene, creştini şi evrei se rugau pentru acelaşi ţel şi drum. Răsfoind presa noastră bisericească de peste 200 de ani, am găsit (…) prin arhivele, câteodată tăcute, ale vremii că anumiţi bărbaţi, înstăriţi, evrei, au contribuit la construirea şi reabilitarea unor biserici de aici. Iată cum şi prin faptă, comunităţile creştine şi evreieşti de aici s-au înţeles’, a punctat Mitropolitul Ioan al Banatului.
El a adăugat că venind spre acest lăcaş de cult şi-a amintit de câteva cuvinte din Vechiul Testament, iar intrând în edificiu a văzut ‘o parte din Cortul lui Moise unde s-au rugat în pustiu strămoşii’ evreilor.
‘Am văzut şi văd apoi o parte din altarul pe care l-a ridicat Regele David pe stâncă, la Ierusalim. Văd apoi o parte din Templul lui Solomon, din templul refăcut de Zorobabel, din templul rezidit apoi de Irod cel Mare. Cam aceasta ar fi, în concepţia mea, o parte din sinteza acestei sinagogi. Ea duce şi a dus peste veacuri cuvântul Lui Dumnezeu, unde a fost poporul lui Israel răspândit în lume – iată, şi aici, în Banat, la Timişoara’, a afirmat Mitropolitul Ioan al Banatului.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor din cadrul Departamentului Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale, a vorbit despre faptul că în ultimii ani preocuparea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti pentru restaurarea lăcaşurilor de cult s-a materializat prin eforturi proprii şi cu sprijinul statului în redarea strălucirii de altădată a unui număr important de sinagogi. Acestora li s-a adăugat astăzi, în toată splendoarea sa, Sinagoga din Cetatea Timişoarei.
‘Ea arată publicului din ţară şi din străinătate voinţa şi angajamentul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a liderilor ei, de a păstra şi a pune în valoare patrimoniul cultural evreiesc, parte inseparabilă a tezaurului nostru cultural naţional, dar şi a patrimoniului umanităţii. În sec XIX, prin intermediul arhitecturii de cult, evreii din ţara noastră au contribuit la apropierea culturală de Occidentul european (…) Cunoaşterea frumuseţii şi a vechimii construcţiilor de cult evreieşti, ca şi a istoriei lor zbuciumate şi tragice este importantă şi pentru educarea noilor generaţii în spiritul umanismului, respingerii xenofobiei şi antisemitismului (…) Astfel de restaurări sunt redarea vieţii unei sinagogi prin reanimarea valorilor şi funcţiilor lor comunitare. Este un mesaj de pace şi de solidaritate’, a transmis consilierul prezidenţial.
Mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă a reiterat faptul că România a adoptat în 2021 şi prima Strategie naţională de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023.
‘Prin cultura şi tradiţiile specifice, prin participarea la toate dimensiunile vieţii cetăţii, evreii din România au contribuit la consolidarea identităţii naţionale şi la dezvoltarea statului. Când ne referim la istoria comunităţii evreieşti din România, primul reflex ne poartă cu gândul la sinagogi, instituţii esenţiale pentru identitatea evreilor din ţara noastră şi din lume. Sinagoga a fost întotdeauna prezentă în viaţa fiecărui evreu reprezentând un loc de adunare, de rugăciune şi de învăţătură. Fiecare dintre sinagogile existente astăzi în patrimoniul naţional şi universal este o pecete, o dovadă de necontestat a prezenţei evreilor de-a lungul vremii. Istoria sinagogilor din România este legată organic nu doar de identitatea comunităţii evreieşti, ci şi de parcursul întregii societăţi româneşti. mai ales în universul urban românesc, populaţia evreiască a reprezentat un vehicul al modernizării, al dialogului între civilizaţii şi al păcii confesionale’, a transmis premierul Nicolae Ciucă.
El a accentuat că în condiţiile scăderii numerice a populaţiei evreieşti din România, din ultimele decenii, repunerea în valoare a patrimoniului evreiesc atât de bogat în ţara noastră, a fost şi rămâne o urgenţă atât pentru comunitate cât şi pentru statul român.
‘Sinagoga reinaugurată astăzi restituie Timişoarei un fragment important al istoriei şi memoriei sociale şi urbane, fiind mărturia unei comunităţi care a ştiut să-şi păstreze şi să-şi afirme identitatea. Oferă publicului o implicită mărturie pentru prezent şi viitor, despre vitalitatea pluralismului religios într-un oraş prin excelenţă european. Sinagoga din Cetate este un reper în viaţa spirituală şi culturală a ţării, loc al întâlnirii între culturi, etnii şi religii, un autentic mode de toleranţă şi de convieţuire religioasă’, s-a mai punctat în mesajul premierului.
Sinagoga Cetate nu a mai funcţionat din 1985, iar în ultimii ani a fost restaurată, vineri fiind redeschisă, în prezenţa a sute de membri ai comunităţii evreieşti locale şi din ţară şi a numeroşi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, dar şi a vicepreşedintelui Parlamentului Germaniei. La eveniment au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, ministrul Muncii, Marius Budăi, înalţi oficiali ai cultului iudaic din România.
La inaugurarea din 7 mai 1872 a Sinagogii a participat şi împăratul Franz Joseph al Austriei. În urmă cu circa 100 de ani, în Timişoara au existat cinci sinagogi, întrucât populaţia evreiască a fost numeroasă în toate cartierele istorice ale oraşului. AGERPRES / (A, AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
