Una dintre cele mai rare decoraţii militare româneşti – ‘Steaua României în grad de Comandor’, realizată doar în 50 de exemplare, conferite de Carol I în 1877, pentru a onora meritele celor care au luptat în Războiul de Independenţă, se găseşte la Brăila, la Nelu Ivan, deţinătorul unei impresionante colecţii filatelice, care are şi celebrul timbru Mauritius, estimat la peste 1 milion de euro.
Proclamarea Independenţei de Stat a României a dus la legiferarea, pe 10 mai 1877, a primului ordin românesc, ‘Steaua României’, care provenea, ca formă, din modificarea medaliei ‘Ordinul Unirii’, realizată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în 1864, la Paris şi conferită în acea perioadă într-un număr redus de exemplare.
Legea de acordare a distincţiei militare ‘Steaua României’, considerată în prezent ‘cel mai înalt ordin românesc’, votată în 1877, a fost abrogată în 1948, ea fiind revotată în 1999, sub numele de Legea nr. 77, din 7 mai 1999, privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru instituirea Ordinului ”Steaua României”. Legea stabileşte cinci grade pentru acordarea Ordinului ”Steaua României”: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer, Mare Cruce şi Colan.
Colecţionarul brăilean Nelu Ivan a dezvăluit, pentru AGERPRES, că este deţinătorul uneia dintre cele 50 de decoraţii militare ‘Steaua României în grad de Comandor’, medalie rară care nu se găseşte în niciunul dintre muzeele de istorie din România.
‘În colecţia personală pe care o deţin din anul 1977, moştenire de la tatăl meu, care cuprinde timbre, monede şi câteva medalii, se află şi decoraţia militară ‘Steaua României în grad de Comandor’, care datează din 1877. În momentul în care mi-a lăsat colecţia, tata m-a atenţionat asupra faptului că ea cuprinde câteva rarităţi, datorită tirajului lor extrem de mic, cum ar fi timbrul de doi penny ‘Mauritius’ şi medalia ‘Steaua României în grad de Comandor’. Când am preluat colecţia, nu ştiam nimic despre această medalie şi mulţi ani apoi nu am ştiut cât este de rară. Într-o discuţie avută cu colecţionarul brăilean Anton Paraschiv, preşedinte al Societăţii Numismatice filiala Brăila până în anul 1995, care deţine un catalog cu cele mai importante medalii româneşti, am aflat că medalia a avut un tiraj de 50 de bucăţi şi că este o raritate, datorită acestui tiraj extrem de mic. Referinţe despre această medalie rară apar şi în ‘Istoria Militară a Poporului Român’, vol. VI, din 1959, carte pe care o deţin în colecţia mea. Important de menţionat este faptul că decoraţia militară ‘Steaua României în grad de Comandor’ nu se găseşte în niciunul dintre muzeele de istorie din România’, a declarat Nelu Ivan.
Medalia ‘Steaua României în grad de Comandor’ este considerată de colecţionarul Nelu Ivan ‘o distincţie completă’, deoarece are gravate pe ea ‘toate motivaţiile timpului’.
‘Legat de această medalie, vreau să prezint câteva detalii. În anul 1877, România avea o flotă marină destul de mică, fondată la 22 februarie 1860, sub numele de ‘Flotila Domnească’, iar Aviaţia Română nu exista, ea s-a organizat din anul 1909 şi, oficial, din 1913. Sfătuindu-se cu Mihail Kogălniceanu, Carol I a hotărât să facă o distincţie de mare prestigiu, pentru a onora meritele celor care au luptat în Războiul de Independenţă, pe care a numit-o ‘Steaua României’. Medalia are încrustat pe avers, în centru, o monogramă, un blazon unic, însemnând rege Carol I, ceea ce ne poate induce în eroare, deoarece Carol I a fost încoronat rege în anul 1881, până atunci fiind, oficial, domn. În jurul monogramei, este trecută deviza ‘In fide salus’ – ‘În credinţă e salvarea’, iar pe revers este gravat anul 1877. Crucea emailată pe avers – revers cu cei patru vulturi însemna ‘Bărbăţie şi credinţă’, cele două săbii încrucişate vorbesc despre onoare şi respect pentru cel care a luptat, iar coroana însemna respectul regelui. Din aceste motive, medalia este considerată o distincţie completă, ea având toate motivaţiile timpului’, a explicat Nelu Ivan.
Potrivit cercetărilor făcute de colecţionarul Nelu Ivan, Carol I a conferit doar 14 medalii ‘Steaua României în grad de Comandor’, două dintre ele fiind date unor personalităţi ale timpului care se aflau la conducerea Flotilei Române.
‘După războiul de la 1877-1878, Carol I a conferit doar 14 medalii ‘Steaua României în grad de Comandor’. Două dintre medalii au fost conferite unor mari personalităţi ale timpului care se aflau la conducerea Flotilei Române în acţiune, maiorului Nicolae Dimitrescu-Maican, locotenent colonel din decembrie 1877, care a ajuns contraamiral în 1886, şi căpitanului Ioan Murgescu, care a ajuns viceamiral în 1911, fiind unul din cei mai temerari căpitani care au atacat direct şi scufundat monitoarele otomane Podgoriţa şi, respectiv, Duba Seifi, ce se află şi acum pe fundul canalului Măcin. Ioan Murgescu, care era considerat ca având un curaj nebun, a trăit şi la Brăila, oraş pe care îl considera oraşul lui de suflet’, a mai spus colecţionarul Nelu Ivan.
Tot din cercetările făcute de împătimitul colecţionar brăilean rezultă că medalia care a stat ca model pentru decoraţia militară ‘Steaua României’, şi anume ‘Ordinul Unirii’, a fost comandată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, în o mie de exemplare.
‘Denumirea originală propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost de ‘Ordinul Unirii’, având două cifre încrustate, 5 şi 24, care făceau referire la dubla sa alegere ca domnitor. Medaliile au fost comandate, în 1864, prin reprezentantul român la Paris, la o renumită casă de bijuterii, ‘Casa Kretly’, în o mie de exemplare. Una dintre marile ironii ale vremii este aceea că domnitorul român nu a avut o motivaţie legală pentru a oferi aceste decoraţii, motiv pentru care domnia sa s-a limitat să ofere câte o medalie prietenilor apropiaţi. O parte din medalii a fost găsită în Palatul domniei sale, dar astăzi nu se mai ştie nimic de ele’, a arătat Nelu Ivan.
Prin Legea 77 din 1999 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru instituirea Ordinului ”Steaua României”, aflată în vigoare, decoraţia ‘Steaua României’ se acordă ‘pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român’, poate fi conferită şi unităţilor militare ‘pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război’ şi, de asemenea, Ordinul naţional ”Steaua României” poate fi conferit şi cetăţenilor străini ‘pentru contribuţia lor deosebită la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii excepţionale aduse statului şi poporului român’.
