Una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România, cu sediul în Arad, reclamă o criză de şoferi profesionişti, arătând că doar în judeţ ar fi nevoie urgentă de 750 de oameni, doar că puţini merg la interviurile de angajare şi majoritatea lor nu corespund posturilor.
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Transportatorilor ‘Europa 2002’ (APTE 2002), Adrian Pop, a declarat luni, pentru AGERPRES, că firmele din domeniu se confruntă cu ‘o gravă problemă’ privind ocuparea posturilor de şoferi existente, ceea ce afectează livrările de mărfuri.
APTE 2002 este cea mai mare organizaţie a transportatorilor de mărfuri din vestul ţării, reprezentând circa 1.400 de companii din domeniu care au aproximativ 15.000 de camioane.
‘În acest moment, doar în judeţul Arad am avea nevoie să angajăm circa 750 de şoferi profesionişti, însă nu găsim forţă de muncă calificată, ceea ce ne afectează grav activitatea. Timpii de livrare a mărfurilor cresc considerabil, dezvoltarea este blocată. Problema s-a accentuat în ultimii ani, iar o cauză este migrarea şoferilor profesionişti către ţările din Vest, asta deşi salariile oferite sunt competitive şi la noi. De-a lungul timpului, am atras atenţia Guvernului asupra acestor probleme, cerând o legislaţie mai permisibilă faţă de angajarea şoferilor din ţări non-UE, cum ar fi din Asia. Din câte ştiu, nicio companie din Arad nu are şoferi de camioane străini, şi nu atât din cauza barierei de limbaj, cât mai ales din cauza condiţiilor suplimentare prevăzute de lege faţă de cazul angajării unui cetăţean român’, a spus Adrian Pop.
Patronul unei importante companii de transport marfă din Arad, Dorin Pop, a declarat, pentru AGERPRES, că deşi salariile acordate şoferilor ajung la 2.000 de euro, sunt puţini oameni care merg la interviurile de angajare.
‘În general, la nivelul firmelor de transport din judeţ se oferă salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro, dar cu toate acestea avem puţini candidaţi, iar şi dintre ei majoritatea nu corespund postului. Vă dau doar un exemplu de săptămâna trecută. Unul a venit la interviu şi m-a întrebat ce boxe am în cabină. Asta a fost prima lui preocupare – cât de tare poate da muzica în maşină, probabil ca să facă live-uri pe Facebook. I-am spus că nu angajez DJ, ci caut şofer serios’, a spus patronul.
El a adăugat că, din cauza posturilor neocupate, are camioane care stau în garaj de luni de zile, dar pentru care plăteşte foarte multe taxe.
‘Doar pentru un cap tractor cu remorcă, asigurările ajung la suma de 15.500 de lei pe an. Mai adăugăm taxe şi impozite plătite la stat şi vă daţi seama ce pierderi avem cu fiecare camion care stă în garaj. Iar la nivel de judeţ, vă spun eu că sunt vreo 800 de camioane care nu pot ieşi în curse pentru că nu se găsesc şoferi. Este o problemă serioasă, livrările sunt întârziate, contractele sunt afectate, iar firmele înregistrează cheltuieli care nu pot fi amortizate’, a subliniat Dorin Pop.
Transportatorii arădeni consideră că Guvernul trebuie să simplifice legislaţia, ‘pentru a elimina condiţiile suplimentare impuse străinilor la angajare’.
Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, Marinel Henteş, declarase în 11 mai, pentru AGERPRES, că lipsa de forţă de muncă afectează economia şi că ar fi nevoie de un ‘import masiv de muncitori din ţări non-UE’.
Henteş spunea că în judeţul Arad şomajul este la cel mai scăzut nivel de la Revoluţia din 1989, apreciind că ar fi nevoie urgentă de importul a cel puţin 10.000 de muncitori din zone non-UE.
‘Atât de greu ca acum din punct de vedere al forţei de muncă nu a fost de când există AJOFM, adică de 23 de ani. Chiar dacă nu avem evidenţe şi pentru perioada anterioară înfiinţării Agenţiei, putem spune că avem cel mai mic şomaj de după Revoluţie. Rata şomajului de 1% este istorică, dar este critică pentru că cei aflaţi la ora actuală în şomaj sunt persoane din grupe cu nivel profesional foarte slab, iar în majoritatea repartizărilor pe care le facem ei se întorc pentru că nu corespund postului. Un şomaj între 3,5 şi 4% este de preferat pentru piaţa muncii. Situaţia este critică, de aceea apreciez că, fără un import masiv, foarte concentrat de forţă de muncă din ţările non-UE, România nu va putea să satisfacă nevoia de forţă de muncă şi asta are un impact major asupra creşterii economice’, declarase Henteş.
