Teresa Ribeiro, reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că războiul din Ucraina a demonstrat cât de importante sunt mass-media libere, mai ales în momente cruciale.
‘Avem noi provocări. Avem provocările care sunt legate de criza de securitate – invazia Ucrainei, care creează multe probleme. În acelaşi timp, această situaţie are şi aspecte pozitive. Nu vreau să fiu cinică, dar vreau să pun accent pe importanţa libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-media. Uneori, în aceste momente foarte grele, putem înţelege mai bine cât de importantă este libertatea mass-media, cât de important este rolul jurnaliştilor. Nici nu realizăm câţi jurnalişti curajoşi şi-au făcut meseria pe teren, fără de care nu am avea informaţiile despre ceea ce se întâmplă’, spune reprezentanta OSCE.
Ribeiro face referire şi la importanţa accesului la informaţii publice.
‘Trebuie să evităm tentaţia de a spune: ‘Totul este secret, totul este legat de securitate, aşadar, să îngustăm accesul media şi dreptul de a chestiona activitatea noastră, să îngustăm plaja de informaţii care sunt cu adevărat de interes public’. La final, aşa ceva face foarte mult rău, ne face mult rău nouă tuturor, nu doar jurnaliştilor. Dimpotrivă, vorbim de societate în ansamblul ei. Trebuie să avem constant întrebări, mai ales în situaţii grele, în situaţii extreme, în crize extreme, când este nevoie să luptăm pentru valori, să luptăm pentru principii şi să ne asigurăm că vom continua să le respectăm şi să le protejăm pe acestea’, susţine Teresa Ribeiro.
AGERPRES: Acum aproape două săptămâni, la a 25-a aniversare a funcţiei dumneavoastră în OSCE, aţi spus că nu este niciun motiv de celebrare, în contextul mondial actual şi referitor la libertatea presei. De asemenea, aţi spus în discurs că ‘ne confruntăm cu un regres fără precedent în ceea ce priveşte libertatea presei şi o blocare severă a relatărilor media independente în regiunea OSCE’. Puteţi detalia şi puteţi indica ţări anume?
Teresa Ribeiro: Da. Acesta a fost discursul meu când am prezentat raportul elaborat bianual în faţa Consiliului permanent, Consiliul cu reprezentanţii ţărilor membre, ambasadorii. Aceasta a fost evaluarea mea privind perioada analizată. Anul acesta marcăm 25 de ani de la fondarea instituţiei mele, aceea a Reprezentantului pentru Libertatea Presei şi, din păcate, nu este un moment de sărbătoare. Nu, nu avem o situaţie privind libertatea media şi libertatea de exprimare pe larg în regiune care să ne inspire, care să ne încurajeze. Dimpotrivă, este o situaţie gravă. Avem multe probleme în regiune, dar sper că poate anul viitor situaţia se va îmbunătăţi puţin. Să ne păstrăm speranţa că este posibil să contribuim la îmbunătăţirea situaţiei din regiune. Problemele sunt imense. Cu siguranţă avem noi provocări. Avem provocările care sunt legate de criza de securitate – invazia Ucrainei, care creează multe probleme. În acelaşi timp, această situaţie are şi aspecte pozitive.
Nu vreau să fiu cinică, dar vreau să pun accent pe importanţa libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-media. Uneori, în aceste momente foarte grele, putem înţelege mai bine cât de importantă este libertatea mass-media, cât de important este rolul jurnaliştilor. Nici nu realizăm câţi jurnalişti curajoşi şi-au făcut meseria pe teren, fără de care nu am avea informaţiile despre ceea ce se întâmplă. Acest lucru va avea un efect critic nu doar în ceea ce priveşte mobilizarea tuturor, de a reacţiona la ceea ce se întâmplă, nu doar privind revitalizarea unui sentiment de unitate, de urgenţă, de spirit voluntar faţă de suferinţele de acolo. În acelaşi timp ei (jurnaliştii – n.r.) joacă un rol important în ceea ce priveşte adunarea de dovezi pentru viitoare mecanisme de tragere la răspundere privind posibile încălcări ale legii, posibile crime de război ce au avut loc pe teren. Cred că această criză a arătat cât de important este rolul jurnaliştilor, cât de importantă este libertatea mass-media. Iar acesta a fost, aş spune, impactul pozitiv, conştientizarea, pentru noi toţi să ne uităm la aceste probleme importante, centrale în societăţile noastre şi la contribuţia la pace şi securitate, care sunt pe agenda Organizaţiei.
AGERPRES: Dar în momente în care jurnalismul este văzut ca esenţial, cum este acum, jurnalismul este mai ameninţat decât de obicei. Vorbim de ameninţări fizice, de jurnaliştii care relatează din Ucraina, dar şi de intimidări, o formă mai subtilă de ameninţare şi oarecum greu de demonstrat…
Teresa Ribeiro: Nu aş spune, pentru că este evidentă şi foarte vizibilă, aşa că nu cred că este greu de demonstrat. Există dovezi legate de genul acesta de hărţuire a jurnaliştilor. Avem un raport pe tema hărţuirii prin intermediul sistemului judiciar, anul trecut, şi continuăm să lucrăm pe această temă. În acelaşi timp, ştim că alte organizaţii, precum UE, sunt foarte interesate de acest subiect, se pregăteşte o directivă SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) privind acest aspect. Deci cred că suntem conştienţi şi recunoaştem că este o problemă şi că uneori este un instrument foarte puternic folosit în a reduce la tăcere vocile critice. Este clar. Deci trebuie să facem ceva şi acesta este motivul pentru care instituţia pe care o reprezint lucrează pe această temă. Referitor la siguranţa jurnaliştilor şi la modul în care trebuie să protejăm jurnaliştii, lansăm anul acesta un proiect despre siguranţa jurnaliştilor, din motivele pe care le-am menţionat anterior. Am vorbit despre importanţa jurnaliştilor pentru democraţiile noastre, pentru lumea noastră şi ideea de siguranţă a jurnaliştilor nu va fi analizată doar în ceea ce priveşte protejarea fizică, ci şi din unghiuri diferite. Pentru că avem nevoie de siguranţă din punct de vedere legal, avem nevoie de condiţii propice de muncă pentru jurnalişti, condiţii legate de tehnologie. Avem nevoie de toate aceste condiţii pentru a permite jurnaliştilor să îşi ducă la capăt misiunea lor importantă.
Sigur, un aspect la care ne vom uita cu foarte mare atenţie va fi acela care este legat de hărţuirea prin intermediul sistemului judiciar. Această abordare va mai cuprinde situaţia jurnaliştilor în momente de criză, în situaţii de conflict, pentru că sunt importante în procesul activităţii jurnalistice. Încercăm să analizăm nu doar importanţa profesiei în momente normale – lucru care are multe provocări, deoarece aceia care sunt observaţi de jurnalişti au tendinţa de a fi foarte inventivi în ceea ce priveşte instrumentele de a reduce la tăcere jurnaliştii, să îi facă să tacă pe cei care îi contestă. În acelaşi timp, vrem să ne adaptăm eforturile la noile provocări precum războiul din regiunea noastră sau faptul că există jurnalişti care lucrează în exil, pentru că acum avem asemenea situaţii. Aceşti jurnalişti au fost nevoiţi să îşi părăsească ţările şi trebuie să aibă posiblitatea de a continua să muncească, lucru foarte important pentru noi toţi.
AGERPRES: În privinţa jurnaliştilor care au fost ucişi în zone de conflict, în Ucraina acum, cazul lor va fi parte dintr-o investigaţie separată? Va fi clasat drept crimă de război?
Teresa Ribeiro: Nu este de competenţa noastră, nu suntem o instanţă, nu suntem un mecanism care trage la răspundere, ca să judecăm aceste cazuri. Misiunea mea, pe scurt, este să identific încălcările pe care le fac statele cuprinse în acest angajament în zona mass-media şi, în acelaşi timp, să ofer consiliere, sprijin pentru ca acestea să îşi alinieze cadrul legal, practicile, la aceste angajamente. Asta facem noi şi când avem asemenea proiecte, la final, ele sunt realizate pentru a ajuta statele participante, să le oferim instrumentele pe care le pot folosi dacă doresc, evident, să abordeze mai bine problemele care sunt legate de siguranţa jurnaliştilor.
AGERPRES: În cel mai recent top realizat de Reporteri fără Frontiere, România a căzut opt locuri, este pe locul 56 din 180 iar unele dintre problemele subliniate de Reporteri fără Frontiere au fost imixtiunile şi blocarea de informaţii de către autorităţi publice, referitor la jurnalişti. Aţi întâlnit oficiali români. Aţi abordat această problemă? Cum ar putea fi rezolvată? Poate fi rezolvată şi există un canal de comunicare între jurnalişti şi autorităţi?
Teresa Ribeiro: Nu este de competenţa mea să fac topuri de ţări, evident, este treaba celor de la Reporteri fără Frontiere, nu este responsabilitatea mea, dar accesul la informaţii este o componentă importantă în exercitarea libertăţii de exprimare. De aceea este esenţial să asigurăm dreptul nu doar al jurnaliştilor, dar al publicului în general de a accesa informaţii. Este o chestiune de participare, de drept cetăţenesc, aşa că este un aspect esenţial. Am discutat acest subiect, ştiu că România are un cadru legal privind accesul la informaţii. Uneori problema este legată nu de cadrul legal, acesta este unul foarte bun. Avem nevoie de o implementare bună a cadrului legal. Aş spune că acesta este un aspect crucial. De asemenea, este un lung proces de învăţare pentru toată lumea, deoarece uneori autorităţile publice au tendinţa de a fi foarte secretoase privind politicile, practicile. Aş spune că este vorba de un proces de învăţare pentru toată lumea, dar cu siguranţă trebuie să facem progrese în toate statele membre în privinţa accesului la informaţii. Dacă nu avem cetăţeni bine informaţi, aceştia nu pot chestiona oficialii, nu pot participa în mod semnificativ la viaţa publică, nu putem, noi, comunitatea, să avem o democraţie puternică. Iar acesta este motivul. Sigur, uneori este greu să oferi genul acesta de informaţii, să dezvălui informaţii, dar, când tragem linie, este un proces din care câştigă toţi. Şi trebuie să învăţăm, este un proces, aşa cum e totul în viaţă.
AGERPRES: Vorbeaţi de cadrul legal, dar uneori jurnaliştii de investigaţie, cei din România mai ales, spun că au solicitat informaţii, autorităţile publice nu au răspuns iar ultima soluţie este să acţioneze în justiţie aceste autorităţi. Jurnalismul este o meserie fragilă, este greu pentru jurnalişti să îşi permită un avocat. Iar la final, când există un verdict, informaţiile cerute nu mai au relevanţă, probabil.
Teresa Ribeiro: Înţeleg asta, ştiu că pentru jurnalişti componenta timpului este foarte importantă, lucrează contratimp, iar uneori autorităţile nu se aliniază la aceste exigenţe ale muncii jurnalistice. Nu cred că în confruntare este cel mai bun răspuns, pentru că la final toată lumea pierde, în urma acestor procese. Eu încerc să conving autorităţile că este foarte important să aibă o deschidere şi să ofere informaţii. Pentru că dacă nu oferi informaţiile corecte, tu, ca politician, te vei confrunta cu informaţii greşite, care nu sunt exacte. Aşa că este mai bine să controlezi procesul acesta, cu informaţii relevante. Este uman să te fereşti uneori, să crezi că ar fi periculos, că ar avea impact negativ. De asemenea, cred că avem nevoie de mai multe platforme pentru politicieni şi pentru jurnalişti unde să discute, să înţeleagă, să fie mai incluzivi în implementarea cadrului legal, nu doar privind textul de lege, ci şi aplicarea. Este important, toată lumea câştigă din această alianţă, deşi uneori este greu pentru politicieni. Am activat în politică, aşa că ştiu că nu este uşor, uneori e dificil să fii presat de jurnalişti, dar trebuie să le înţelegem şi să le respectăm munca şi să recunoaştem importanţa muncii lor. Este pentru binele public.
AGERPRES: De fiecare dată când există dezbateri cu jurnalişti care au fost intimidaţi din cauza unor investigaţii realizate, care au deranjat oamenii de la putere, aceştia vorbesc mereu despre cât de uşor este să distrugi reputaţia unui jurnalist într-o clipă. Luaţi acest aspect în considerare, vorbiţi cu autorităţile despre asta? Pentru că e uşor, până la urmă, să răspândeşti minciuni despre jurnalişti şi să le anulezi munca.
Teresa Ribeiro: Din păcate, da, de multe ori nu este vorba de hărţuire prin intermediul sistemului judiciar, este un alt mod de intimidare a jurnaliştilor. Bineînţeles, creează o presiune îngrozitoare pe jurnalişti, este o tendinţă negativă. Îmi amintesc că în fiecare an este adoptată, la nivel global, care include ONU, OSCE, Organizaţia Statelor Americane, Comisia Africană, o declaraţie pe o temă anume, importantă la acel moment. Anul trecut, declaraţia comună a fost exact pe acest gen de intimidare practicat de autorităţile publice, de politicieni, privind jurnaliştii. Pentru că este o temă importantă, trebuie să ne comportăm responsabil, atât ca jurnalişti, cât şi ca politicieni. Nu putem folosi această formă de intimidare, nu putem folosi un limbaj care să aducă daune reputaţiei unui jurnalist, pentru că nu este o practică sănătoasă şi nu ne ajută societăţile democratice, la final. Trebuie să fim foarte prudenţi, iar politicienii au responsabilitatea de a se abţine de la asemenea practici care pot fi maligne pentru jurnalişti şi vedem cât de mult rău fac în multe state membre, nu doar în OSCE ci dincolo de OSCE. Creează o imagine negativă a jurnaliştilor în general şi distruge munca lor, dincolo de chestiunea personală a unui jurnalist, întreaga profesie este lezată. Cred că nu este un lucru foarte responsabil din partea politicienilor, trebuie să fie mai atenţi.
AGERPRES: În contextul războiului din Ucraina, aveţi semnale că, pe fondul conflictului, sunt ţări care îşi vor consolida politicile privind informaţiile publice, pe motiv că ar putea fi legate de siguranţa naţională, deşi, poate, nu este cazul? Şi cum aţi aborda acest aspect?
Teresa Ribeiro: Este o temă crucială şi trebuie să fim foarte prudenţi. Trebuie să avem democraţii funcţionale, să asigurăm un echilibru între preocupările care sunt legate de securitate, libertatea de exprimare şi libertatea mass-media. Este foarte greu, dar trebuie să evităm tentaţia de a spune: ‘Totul este secret, totul este legat de securitate, aşadar, să îngustăm accesul media şi dreptul de a chestiona activitatea noastră, să îngustăm plaja de informaţii care sunt cu adevărat de interes public’. La final, aşa ceva face foarte mult rău, ne face mult rău nouă tuturor, nu doar jurnaliştilor. Dimpotrivă, vorbim de societate în ansamblul ei. Trebuie să avem constant întrebări, mai ales în situaţii grele, în situaţii extreme, în crize extreme, când este nevoie să luptăm pentru valori, să luptăm pentru principii şi să ne asigurăm că vom continua să le respectăm şi să le protejăm pe acestea. Ştiu că este greu, înţelegem că sunt îngrijorări serioase care trebuie analizate cu atenţie. Garantarea securităţii este responsabilitatea statelor, dar în acelaşi timp să nu punem totul în aceeaşi oală cu securitatea. Să nu facem din asta o scuză de a evita să informăm cum trebuie cetăţenii.
AGERPRES: Vorbiţi mult despre siguranţa jurnalistelor. Puteţi dezvolta acest subiect? Pentru că în ţările occidentale nu este o problemă…
Teresa Ribeiro: Vă înşelaţi, din păcate este o problemă peste tot. Este o problemă globală iar datele de la UNESCO arată realităţi îngrozitoare privind arestarea jurnalistelor. Trebuie să fim foarte activi privind această temă şi suntem. Avem un proiect despre siguranţa jurnalistelor, online. Acum intrăm în a doua fază a proiectului, când avem un ghid, bazat pe cercetare care a identificat bunele practici. Am identificat agenţii care trebuie să se mobilizeze pentru a rezolva golul creat de implementarea în sine privind protejarea jurnalistelor. Este o problemă, este o problemă peste tot, este o problemă globală şi trebuie să fim foarte atenţi cum gestionăm problema. Pentru că nu este doar un imperativ moral, etic, este vorba de absurditatea de a exclude jumătate din persoanele care ar putea fi jurnalişti. Să nu fie jurnalişti, pentru că sunt femei şi care nu vor să fie arestate. Facem un deserviciu pluralismului, pentru că o parte importantă a societăţii va fi exclusă din meseria de jurnalist. Nu putem accepta asta, ar fi îngrozitor pentru pluralism, pentru diversitatea vocilor. Este o problemă serioasă şi vom lucra în continuare pe această temă.
AGERPRES: Pentru că vorbeam despre reputaţie, este mai uşor să anulezi reputaţia unei femei jurnalist decât a unui bărbat jurnalist?
Teresa Ribeiro: Nu ştiu. Este o întrebare bună, nu m-am gândit la asta. De obicei, femeile sunt mai expuse decât bărbaţii. Este mai uşor să distrugi reputaţia unei femei şi am văzut asta în diverse rânduri, sunt cazuri cunoscute. Câştigătoarea Premiului Nobel Maria Ressa a fost ţinta unei acţiuni concertate de hărţuire. Acum este câştigătoare a Premiului Nobel pentru Pace. Poate femeile sunt mai expuse şi ar fi mai greu pentru ele să îşi recâştige reputaţia. Da, poate, aş spune că probabil da.