Măsuri pentru flexibilizarea accesului în cariera didactică, autonomie curriculară şi digitalizare în şcoli au fost propuse de Alianţa ‘O voce pentru educaţie’ într-un manifest privind modernizarea Legii educaţiei, lansat, joi, într-o conferinţă de presă.
‘În ultimele trei luni, 30 de ONG-uri plus o mare parte a sectorului de business (…) au contribuit la o alianţă ce se numeşte ‘O voce pentru educaţie’, care a încercat să identifice măsuri de reformă pentru o nouă Lege a educaţiei. PNRR introduce ideea că România ar trebui să aibă o nouă Lege a educaţiei până în septembrie’, a declarat Andreea Nistor, director executiv al Asociaţiei pentru Valori în Educaţie, cu prilejul unei conferinţe de presă în care s-a lansat manifestul.
Ea a precizat că pe www.ovoce.ro cei interesaţi pot parcurge documentul ce include 100 de propuneri de reformă, printre care cea referitoare la ‘trei tipuri de roluri de director distincte’: director general, director educaţional adjunct şi director de dezvoltare, care să se ocupe nu doar de partea administrativă, ci şi de atragerea de resurse către unităţile de învăţământ.
Potrivit Andreei Nistor, ar trebui să existe criterii minime de eligibilitate pentru cei care fac parte din consiliile de administraţie ale şcolilor.
‘Educaţia din România trebuie să aibă 15% din bugetul naţional consolidat începând din 2023. (…) Rămânem interesaţi de 6% din PIB alocaţi pentru educaţie pe termen mai lung’, este de părere Andreea Nistor.
O altă măsură din manifest este ca, până când România nu va ajunge la media europeană în ceea ce priveşte nivelul alfabetizării funcţionale, în fiecare an de acum încolo, începând din 2023, alfabetizarea funcţională a tuturor copiilor din ţara noastră să devină principalul obiectiv al sistemului preuniversitar de educaţie, a adăugat Andreea Nistor.
Reprezentanta Teach for Romania, Mirela Şteţco, a declarat că se mai propune ca, pe lângă ruta academică, cu o practică pedagogică ‘mult mai consistentă’, să fie şi o variantă alternativă de a accede în profesia de dascăl, ‘prin stagii de formare cu trasee de reconversie profesională’.
Ea a adăugat că, în cazul ambelor rute, evaluarea de competenţe va fi făcută într-un centru de evaluare independent, specializat pe testarea de competenţe.
Fabiola Hosu, reprezentanta Coaliţiei pentru educaţie, a afirmat că şcolile trebuie să aibă autonomia curriculară de a-şi personaliza şi adapta curriculumul în funcţie de elevi şi de comunitatea şcolară.
Fondatorul organizaţiei Digital Nation, Paul Apostol, propune, printre altele, tehnologii care să-i sprijine pe copiii cu dizabilităţi să poată urma cursuri într-o clasă normală şi ‘un model hibrid’ pentru zonele izolate, în care elevul să poată veni la şcoală, să se poată întâlni fizic cu un facilitator şi online cu profesorii cei mai buni din mari oraşe.
‘Învăţământul dual este o şansă mare pentru România şi trebuie să ne întoarcem la ideea noastră de bază: Meseria este brăţară de aur’, a spus, la rândul său, antreprenorul Dragoş Anastasiu.
