Cetatea Noviodunum din oraşul tulcean Isaccea găzduieşte, în acest sfârşit de săptămână, mai multe acţiuni prilejuite de Zilele europene ale arheologiei, organizate de Institutul de Cercetări Eco Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM) din Tulcea.
Acţiunile vor începe vineri, la ora 10,00, cu un atelier de restaurare ceramică la care sunt invitaţi toţi cei care vor să înveţe cum se restaurează un obiect din ceramică şi în care se vor prezenta etapele restaurării unor obiecte arheologice.
Cei mai mici participanţi vor fi invitaţi la atelierul ‘Arheolog pentru o zi’, care va presupune jocuri didactice şi vizite ghidate în cetate, iar începând cu ora 14,00 specialiştii care lucrează în situl arheologic vor prezenta rezultatele investigaţiilor derulate în ultima perioadă.
La ora 18,00 va începe Tabăra de arheologie care va dura doar două ore şi în timpul căreia participanţii vor învăţa reguli de campare, tehnici de supravieţuire şi cum se construieşte un laborator de cercetare.
Reprezentantul ICEM, Aurel Stănică, a estimat, pentru AGERPRES, că cel mai mare aflux de vizitatori, câteva sute, este aşteptat sâmbătă, la acţiunea ‘Picnic la cetate’. Atunci va avea loc şi un spectacol susţinut de ansambluri folclorice din judeţ, organizat de Primăria oraşului Isaccea, în cadrul unei manifestări intitulată ‘Zilele culturii, la Isaccea’.
De altfel, sâmbăta, la cetatea Noviodunum se va încheia cu un foc de tabără.
Duminică, manifestările prilejuite de cea de-a treia ediţie a Zilelor europene ale arheologiei vor include vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic în cetate, prezentarea rezultatelor investigaţiilor arheologice, dar şi a proiectului ‘Restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric cetatea Noviodunum’ finanţat prin programul Timbrul Monumentelor Istorice gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).
Zilele europene ale arheologiei sunt organizate în parteneriat cu Primăria oraşului Isaccea, INP, Asociaţia Pro Noviodunum şi Liceul teoretic ‘Constantin Brătescu’ din Isaccea.
Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi de la Dunăre din antichitate, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră. Aici, Dunărea are albia îngustă, terenurile de pe cele două maluri sunt ferme şi permit construirea unor poduri de vase. Cetatea, potrivit cercetătorilor, a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cea care controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, iar în secolul al VI-lea includea un sediu episcopal.
