Cetatea dacică de la Căpâlna, ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista şi ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d. Hr.), ar fi fost cucerită nu dinspre zona Sebeşului, ci de pe un traseu montan dinspre Vârful lui Pătru, prin Valea Cugirului, potrivit celor prezentate, luni, într-o conferinţă de presă, de către directorul general al Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
‘Consiliul Judeţean Alba a finanţat anul trecut o nouă ipoteză de lucru privind cucerirea cetăţii dacice de la Căpâlna. Împreună cu colegii de la Cluj am identificat două castre intermediare de marş între Vârful lui Pătru şi Căpâlna. Până acum se credea că prin zona Sebeşului au venit romanii. Se pare că nu e aşa. Tot anul trecut, CJ Alba a finanţat, prin muzeu, săpături într-una din cele două castre intermediare’, a declarat Gabriel Rustoiu.
Acesta a precizat că cele două castre intermediare se află de o parte şi de alta a Văii Cugirului.
Rustoiu a apreciat că anul acesta sau cel târziu anul viitor, ‘limesul’ va intra ca obiectiv UNESCO, iar aceste castre, de pe Vârful lui Pătru şi cele două intermediare, vor intra şi ele în produsul turistic care ţine de Frontiers of the Roman Empire – The Danube Limes.
‘În programul cultural al muzeului, aprobat de CJ Alba, există un astfel de program de punere în valoare a limesului roman, tocmai în ideea în care vom intra în UNESCO şi cu acest obiectiv’, a precizat Gabriel Rustoiu. El a adăugat că, astfel, partea de sud a judeţului Alba va avea o ofertă turistică importantă, cu două obiective UNESCO – cetatea de la Căpâlna şi limesul.
Potrivit acestuia, Transalpina va fi un instrument prin care se vor putea pune în valoare şi aceste cetăţi.
În altă ordine de idei, vineri, în preambulul Festivalului Cetăţilor Dacice, organizate sâmbătă şi duminică în Alba, la Sala Unirii din Alba Iulia va fi vernisată o expoziţie în premieră legată de Căpâlna.
‘De-a lungul anilor s-a săpat la Căpâlna, dar nu suficient. Din anii 80 nu s-a mai săpat nimic (de către arheologi – n.r.). Căutând să vedem ce piese descoperite la Căpâlna sunt în muzeul nostru, am constatat că piesele de la Căpâlna sunt împărţite între muzeul nostru, muzeul din Sebeş şi cel din Cluj. Astea erau vremurile. Va fi o bucurie să punem la dispoziţie pentru prima dată tot ceea ce avem noi despre Căpâlna într-o singură expoziţie temporară, la care se adaugă şi o bogată ilustraţie pe care noi am obţinut-o în ultimul an prin fotografii aeriene (…)’, a explicat directorul general al MNU Alba Iulia.
Cu acest prilej vor fi expuse, fără a constitui o premieră în acest sens, şi trei piese de aur braconate din situl de la Căpâlna şi recuperate din Germania de poliţie, cu ajutorul CJ Alba, care a finanţat recuperarea lor.
‘Este vorba de un colier, de aproximativ 73 de grame, şi doi cercei de aproximativ 14 grame fiecare, piese care au fost braconate cândva, în 2001 cred. Aceste piese sunt elenistice, ajunse la cetatea dacică de la Căpâlna fie în urma atacului întreprins de Burebista (campania lui Burebista pe malurile Pontului – n.r.), sunt parţial contemporane cu Burebista, fie printr-o relaţie matrimonială cu cineva de pe malul Mării Negre’, a explicat Rustoiu.
Colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lanţ, realizat din zale de sârme împletite strâns, de care sunt ataşate 26 de pandantive, ce au formă bitronconică şi au fost realizate în tehnica filigranului şi a granulaţiei. Cei doi cercei sunt realizaţi prin tehnici diverse – trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie.
Ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista, fortificaţia fiind unul dintre punctele esenţiale în lanţul de apărare a principalelor treceri peste munţi spre Sarmizegetusa, din cetatea de la Căpâlna se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră şi trei şanţuri de apărare. Perimetrul cetăţii avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar şi cu unul interior în care se afla turnul-locuinţă.
Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificaţia a fost incendiată.
Nenumăratele descoperiri arheologice, cele mai multe dintre obiecte regăsindu-se în prezent în colecţia Muzeului ‘Ioan Raica’ din Sebeş, atestă faptul că la Căpâlna au locuit daci.
