Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat la Reuniunea Anuală a Diplomației că România anului 2026 este un furnizor activ de securitate în NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
- ”Trăim un moment de reconfigurare a relațiilor internaționale. Arhitectura de securitate europeană este testată zilnic – la nivel politic, economic și militar. De aceea, în acest context, politica externă este important să fie privită ca un instrument strategic pe care să-l folosim coordonat și pragmatic, nu doar ca o reacție la nevoie sau la crize.
Diplomația înseamnă identificarea de soluții pentru a face pacea posibilă. Diplomația este un exercițiu de inteligență, discreție și tact. Vă mulțumesc tuturor pentru efort. Le mulțumesc diplomaților care se află în zone de conflict, dar și consulilor care se află în contact cu comunitatea românească și reușesc să găsească soluții pentru ca “acasă” să nu mai fie atât de departe.
Avem datoria, poate chiar obligația, de a ne asuma roluri de contributori în plan de securitate pentru a putea oferi cetățenilor statelor noastre siguranța unor decizii strategice care să ne ofere garanții de securitate și dezvoltare.
Papa Francisc descria lumea actuală, a conflictelor asimetrice și neconvenționale, ca fiind un al treilea război mondial pe bucăți. Prin urmare activitatea dumneavoastră este esențială și tot dumneavoastră puteți face ca România să devină un actor relevat pe scena internațională.
România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
Și nu, aceasta nu este o ambiție retorică, este o necesitate impusă de realitatea geopolitică a regiunii noastre. Iar faptul că săptămâna trecută am obținut prima tranșă din instrumentul european SAFE demonstrează capacitatea operațională a statului român de a răspunde provocărilor actuale de securitate, inclusiv prin integrarea în noile mecanisme strategice europene.
- Dar, pentru a ne consolida această poziție, acțiunea diplomatică a României trebuie să se sprijine pe direcții strategice clare și bine stabilite și pe argumente de forță.
Suntem membru al NATO, al Uniunii Europene și avem parteneriate solide cu SUA și alți aliați europeni și de pe alte continente. Dinamica evoluțiilor, nu numai de securitate, impune însă să fim activi și consecvenți, atât în promovarea interesului național, cât și în consolidarea capacității noastre comune, transatlantice, de apărare și de dezvoltare.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate și dezvoltare. Nu putem vorbi despre securitatea României și a regiunii extinse a Mării Negre, fără o prezență americană consolidată – militară, economică și tehnologică.
Din punct de vedere militar, prezența trupelor americane pe teritoriul nostru reprezintă cea mai solidă garanție de securitate pe care România a avut-o în istoria sa modernă. Dar componenta de securitate trebuie dublată de o integrare economică pe măsură.
- Avem nevoie de intensificarea dialogului pentru atragerea investițiilor americane directe în sectoare strategice. În egală măsură, parteneriatul cu SUA trebuie să vizeze și alte domenii: securitatea cibernetică, transferul de tehnologie și protejarea infrastructurilor critice.
Parteneriatul cu Washingtonul trebuie să fie zilnic pe agenda de lucru a diplomației românești, tradus în inițiative concrete.
Plecând de la această ancoră strategică, putem aborda, cu maturitate, situația din regiunea Mării Negre.
Marea Neagră reprezintă astăzi un centru de greutate al securității euroatlantice. Securitatea aici nu înseamnă doar capacitate de descurajare și apărare. Înseamnă garantarea libertății de navigație, protejarea infrastructurii critice energetice sau de date.
Apoi, asistența acordată de România Republicii Moldova trebuie să producă integrare ireversibilă și rapidă în spațiul european. În acest context, accelerarea interconectărilor energetice și rutiere dintre România și Republica Moldova este esențială.
Republica Moldova trebuie decuplată definitiv de șantajul energetic și conectată structural la piața europeană, prin România. În același timp, asistența noastră tehnică pentru armonizarea legislației și reforma administrației de la Chișinău trebuie să fie continuă.
Parlamentul României este deja angrenat în acest efort, iar diplomația are sarcina de a menține Republica Moldova pe radarul permanent al deciziilor europene în favoarea integrării rapide.
De asemenea, sprijinul pentru Ucraina rămâne o constantă a politicii noastre externe. Trebuie să fim clari și să accentuăm faptul că menținerea liniei frontului departe de granițele noastre este vitală pentru siguranța națională. Eforturile noastre diplomatice trebuie să se concentreze inclusiv pentru a poziționa România ca hub central în reconstrucția Ucrainei. Avem avantajul geografic, infrastructura în dezvoltare și voința politică pentru a deveni nodul logistic, energetic și de expertiză pentru efortul de reconstrucție post-conflict.
Eforturile noastre pe zona de securitate sunt incomplete dacă nu sunt dublate de o ofensivă economică pe măsură. România trece în ultima perioadă printr-un proces de reformă economică sistemic, anevoios și nepopular. Investițiile străine, sprijinul pentru companiile românești, utilizarea instrumentelor externe pentru dezvoltarea noastră trebuie să fie parte a activității noastre și să fie abordate cu mai mult curaj.
Respectul în relațiile internaționale este susținut de seriozitatea, predictibilitatea și rigoarea internă.
Votul recent din Parlament pentru legislația asumată prin PNRR, o legislație deloc simplă, care a însemnat să integrăm politici și practice europene, la cele mai înalte standarde, demonstrează că România are forța de a-și asuma costurile modernizării structurale. Închiderea unor jaloane critice, chiar și într-un an marcat de sensibilități politice, arată că angajamentele statului român sunt solide.
Avem și restanțe, da. Nu ne-a ieșit totul perfect. Dar, dacă există asumare politică, atunci e bine să vedem că putem învăța și din eșecuri pentru a nu le mai repeta. Abia aici intervine cu adevărat maturitatea unei țări, care se reflectă și în politica externă.
Îmi doresc, ca foarte curând, să putem vorbi cu speranță și încredere despre viitorul României, despre unul dintre cele mai importante proiecte de țară pentru România – obiectivul aderării la OCDE, care nu este doar o recunoaștere a statutului de economie de piață funcțională, ci un mecanism de calibrare a politicilor noastre publice la cele mai înalte standarde globale.
În acest cadru complex și dinamic, vreau să subliniez rolul diplomației parlamentare care nu este cu nimic mai prejos decât cea tradițională.
Contactele parlamentarilor români cu omologii noștri străini sunt o resursă neexploatată suficient și trebuie utilizată mai activ, iar Senatul României este pregătit să ofere sprijin echipelor din ambasade.
Colaborarea dintre instituțiile statului asigură nu numai credibilitatea noastră internă, dar și pe cea externă.
Benjamin Franklin spunea că: „Frumusețea autentică radiază din interior spre exterior.” De aceea cred că atunci când lucrurile făcute bine în primul rând de noi, aici în România, acest lucru se va vedea și la nivel extern.
Credibilitatea noastră la masa negocierilor și în politica externă este dată de capacitatea instituțiilor din România de a lua decizii, de a duce la capăt reforme complexe și de a-și respecta angajamentele.
Acesta este mesajul pe care Senatul României vi-l transmite astăzi: suntem un stat matur, capabil să ia decizii grele și să le implementeze. Suntem un partener de încredere.
Aveți la dispoziție mandatul și argumentele necesare pentru a reprezenta în relațiile noastre externe o națiune care acționează, face eforturi, învață din greșeli, este asumată și are, clar, o direcție foarte bine ancorată în structurile europene și euro-atlantice.
Vă îndemn să proiectați această fermitate în toate misiunile dumneavoastră și vă asigur de întregul parteneriat al Senatului României”, a spus Abrudean în discurs.
Sursa: Ecopolitic.ro
