Academia Română a transmis, miercuri, că intenţia Guvernului de a face reduceri de personal şi de cheltuieli inclusiv în domeniul cercetării ştiinţifice riscă să provoace ‘o criză fără precedent şi fără ieşire’ în acest sector, cu efecte macroeconomice şi sociale ‘grave’ pe termen scurt, mediu şi lung.
‘Academia Română consideră că măsurile propuse sunt complet contrare priorităţilor europene şi ţintelor asumate de România şi că este absolut necesară suplimentarea eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privinţa cercetării, iar nu diminuarea finanţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă factorul determinant al dezvoltării societăţii, al economiei şi civilizaţiei, alături de educaţie şi inovare. Susţinerea acestor trei piloni – cercetare, educaţie inovare – reprezintă o direcţie esenţială pentru ţările care şi-au propus să evolueze, nu numai să supravieţuiască’, se arată într-un comunicat al Academiei Române, transmis AGERPRES.
Potrivit Academiei, restructurarea sistemului de cercetare, adaptarea sistemului naţional de educaţie la cerinţele viitoarei societăţi superinteligente constituie priorităţi cu impact categoric pentru evoluţia societăţii şi economiei româneşti.
‘Aceste măsuri trebuie gândite însă cu profesionalism, cu viziune şi cu responsabilitate de către specialişti capabili să alcătuiască un program strategic coerent, cu consecinţe pozitive reale, în direcţia susţinerii domeniilor ştiinţifice consacrate şi performante, trans- şi interdisciplinare. În acest context, România trebuie să acorde de urgenţă atenţia cuvenită educaţiei, cercetării ştiinţifice şi inovării. Este un moment critic şi trebuie să înţelegem că fără cercetare ştiinţifică, susţinută în mod responsabil, fără un sistem naţional de educaţie performant, şansele de dezvoltare ale ţării sunt minime. Este necesar ca sistemul universitar să includă în programele de învăţământ activităţi de iniţiere şi educaţie în domeniul cercetării ştiinţifice’, se afirmă în comunicat.
În prezent, subliniază Academia Română, numărul cercetătorilor la nivel naţional este ‘foarte redus’ în raport cu nevoile de dezvoltare a ţării. România se situează pe un loc ‘ruşinos’ între ţările Uniunii Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de cinci ori mai mic decât media UE – 2,00 cercetători în România faţă de 9,52 cercetători ca medie europeană, se explică în comunicat.
Conform Academiei, atractivitatea pentru cercetarea ştiinţifică este tot mai redusă, iar tinerii foarte talentaţi sunt racolaţi de companii şi universităţi străine, în condiţiile în care România nu are un program naţional coerent pentru identificarea acestora, pentru susţinerea şi includerea lor în cadrul unor entităţi de cercetare ştiinţifică performante, care să-i determine să lucreze în ţară, pentru ţară.
‘Creşterea competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti necesită predictibilitatea finanţării, creşterea fondurilor alocate, stabilitatea locului de muncă şi, obligatoriu, asigurarea infrastructurii de cercetare. Aceste premise creează cadrul dezvoltării unor programe comune de cercetare, cu participarea cercetătorilor din ţară şi din diaspora, şi creşterea vizibilităţii cercetării româneşti în lume’, se evidenţiază în comunicat.
Academia Română a adăugat că, în condiţiile în care societatea românească se află într-o etapă ‘dificilă’, este necesară şi prioritară regândirea întregului proces de alocare a fondurilor pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, ca motor al economiei.
‘Apreciem că actul normativ propus de Guvernul României plasează Academia Română într-o situaţie discriminatorie în raport cu sistemul universitar şi cu alte organizaţii de cercetare, care nu intră sub incidenţa acestuia. Astfel, în timp ce posturile vacante din universităţi şi organizaţii de cercetare rămân neafectate de ordonanţă, indiferent de performanţe, iar aceste entităţi nu se comasează, institutele de elită din Academia Română ar fi obligate să nu mai angajeze cercetători şi să-şi restrângă activitatea. Guvernanţii şi societatea românească trebuie să ştie că în nici o ţară din lume nu există cercetare aplicativă fără cercetare fundamentală, că procesul de cercetare, inclusiv interdisciplinară, în domeniile ştiinţei, parcurge ani importanţi în fază de laborator pentru a obţine rezultate care apoi să fie transferate în etapa experimentală şi după aceea, prin dezvoltare tehnologică, spre societate şi economia reală’, se mai arată în punctul de vedere al Academiei Române.
