Acum 54.000 de ani, Homo sapiens era înarmat cu arcuri şi săgeţi în Europa

O peşteră din sudul Franţei a furnizat dovada celei mai vechi utilizări cunoscute a arcurilor şi a săgeţilor în Europa, folosite cu 54.000 de ani în urmă de Homo sapiens – cu 40.000 de ani mai devreme decât ceea ce fusese demonstrat până acum -, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Science Advances, informează AFP, scrie Agerpres.

În Africa, folosirea arcurilor şi a săgeţilor a fost documentată ca fiind o practică utilizată în urmă cu 70.000 de ani. Dar până acum, în Europa, dovada celei vechi utilizări a acestor obiecte data din urmă cu 10.000 – 12.000 de ani (conform unor descoperiri făcute în Germania).

Noul studiu are la bază uneltele găsite în peştera Mandrin din departamentul francez Drome. Situl a fost excavat din 1990 şi mai multe straturi arheologice atestă peste 80.000 de ani de ocupaţie umană a peşterii, unde au alternat Homo sapiens (omul modern) şi Omul de Neanderthal.

Unul dintre straturi, denumit „E”, a fost atribuit prezenţei lui Homo sapiens, în urmă cu 54.000 de ani, aflându-se între două straturi ce demonstrează prezenţa Neanderthalienilor.

Or, sute de vârfuri de săgeţi, realizate din pietre şlefuite, au fost găsite în faimosul strat „E”, prezentând o fineţe de execuţie superioară celor descoperite în alte straturi.

Vârfurile de săgeţi s-au dovedit a fi cheia căutată de cercetători, întrucât alte materiale utilizate în tirul cu arcul (lemn, fibre, piele) sunt mult mai fragile şi, deci, dispar de-a lungul timpului, făcând ca identificarea acestei tehnici să fie, în general, dificilă.

Propulsie

Pentru a se asigura de funcţionarea acelor vârfuri de săgeţi – dintre care unele sunt mai mici decât o monedă -, oamenii de ştiinţă au realizat copii ale lor şi le-au lansat apoi în aer la capătul unor săgeţi cu ajutorul unui arc, trăgând asupra unor animale deja moarte.

„Nu puteam să le proiectăm asupra animalelor decât cu un arc, pentru că ele erau prea mici şi uşoare pentru a fi eficiente altfel”, a explicat Laure Metz, cercetătoare la Universitatea Aix-Marseille şi autoarea principală a studiului. „Trebuia să utilizăm această metodă de propulsie”, a adăugat ea.

În plus, fracturile obţinute la capătul copiilor, provocate de contactul cu oasele animalelor, au fost comparate apoi cu cele observate pe uneltele din silex găsite în peşteră.

„Fracturile, pentru multe dintre chiar, chiar dacă nu pentru toate, erau fracturi de impact”, a adăugat Laure Metz.

În epocă, locuitorii din peşteră trebuiau să vâneze cai, bizoni şi cerbi. Oase de animale au fost găsite în interiorul peşterii.

Sosirea lui Homo sapiens în Europa Occidentală a fost împinsă astfel înapoi pe firul istoriei până în urmă cu 54.000 de ani datorită descoperirilor făcute în peştera Madrin. Cercetătorii au arătat atunci, într-un studiu precedent, că cele două specii umane au ocupat acel loc în mod alternativ.

Sapiens şi Neanderthal s-au încrucişat probabil, afirmă Laure Metz, fără să se poată spune însă care ar fi putut să fie „natura întâlnirii lor”, pacifistă sau războinică.

Însă Neanderthalienii care au locuit în peşteră după Homo sapiens au continuat să folosească arme tradiţionale, precum lancea, fără să dezvolte tehnici de propulsie, a subliniat cercetătoarea franceză.

„Tradiţiile şi tehnologiile celor două populaţii erau astfel profund distincte, ilustrând un avantaj tehnologic remarcabil pentru populaţiile moderne în timpul expansiunii lor pe continentul european”, au concluzionat autorii studiului.

sursa – AGERPRES

Articolul Acum 54.000 de ani, Homo sapiens era înarmat cu arcuri şi săgeţi în Europa apare prima dată în Ecopolitic.