„Adevărul nu poate fi arestat. Românii n-au votat cu Georgescu pentru că au fost „sub influența malignă a rușilor”, ci pentru că Georgescu a dat glas propriilor lor gânduri, nemulțumiri și aspirații. Un adevăr dureros pe care lașii, ignoranții și propagandiștii năimiți e greu să-l accepte”, spune jurnalistul Octavian Ştireanu

„Zilele trecute, o vedetă a propagandei televizioniste, dispusă să-și dea cu părerea oricând despre orice, a fost întrebată la o emisiune dacă știe care a fost, în definitiv, motivarea hotărârii CCR de anulare a alegerilor. Răspunsul morsei competente a fost scurt și fără ezitare, „da”. Solicitat să dea detalii, respectivul a spus-o pe-a dreaptă: „motivarea o reprezintă de fapt comunicatul Departamentului de Stat al SUA și declarația secretarului de stat Antony Blinken”. Cele două documente datează din 4 decembrie; pe 5 au ajuns la cine trebuie din București, iar pe 6 decembrie onorata CCR a hotărât anularea alegerilor”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Octavian Ştireanu.

„Cu alte cuvinte, n-are rost să ne mai dăm pe după plop și să mai căutăm ruși pe sub patul lui Georgescu. Anularea alegerilor a fost dictată de americani, probabil la solicitarea unora din România.

În ecuație se mai află și îngrijorarea Ursulei van der Leynen că va apărea încă un lider suveranist care să-i stea în coaste și că, pe cale de consecință, România va îngroșa rândurile celor care-i contestă politicile cam peste tot în Europa.

Trebuie spus că între documentele de la Departamentul de Stat indicate mai sus și reacțiile de la Ambasada SUA pe aceeași temă există o mare diferență de atitudine. Și de spirit democratic.

În dimineața zilei de 27 noiembrie, la o întâlnire cu AmCham, ambasadorul SUA, dna Kathleen Kavalec a făcut o primă declarație: „În primul tur al alegerilor prezidențiale, este clar că mulți români au votat pentru schimbare. Puțini au prezis rezultatul, dar oamenii care votează pentru schimbare nu sunt un lucru neobișnuit. Aceasta este esența democrației. S-a mai întâmplat, în trecut, în ambele țări”. Nicio trimitere la ruși, la legionari, la mercenari.

Sâmbătă, 30 noiembrie, pe site-ul Ambasadei SUA apare încă o declarație a dnei Ambasador Kavalec.Se făceau referiri și la suspiciunile din comunicatul CSAT, dar tot fără vreo trimitere la ruși: „Scopul fundamental al unor alegeri libere și corecte este de a asigura că cei care guvernează au un mandat clar din partea cetățenilor pe care îi reprezintă”, afirma dna ambasador. Și punea din nou accent pe respectarea votului liber al cetățenilor: „Nicio decizie luată în această perioadă crucială nu ar trebui să limiteze dreptul românilor de a vota liber sau să pună în pericol credibilitatea procesului electoral”.

Când Ambasada SUA se referă la „decizii care nu ar trebui să limiteze dreptul la vot liber”, vizate sunt autoritățile române. În pofida opiniei Ambasadei SUA, această limitare s-a decis, totuși, dar la București, nu la Moscova.

Comunicatul CSAT, difuzat în 28 noiembrie, are un singur paragraf în care este pomenită Rusia. Se afirmă că „acțiunile ostile” ale acesteia sunt împreună cu ale mai multor „actori statali și non-statali” și toate se manifestă într-un „context regional și mai ales electoral”.

Se mai afirmă că aceste acțiuni vizează cu prioritate „România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO”, deci nu se referă doar la țara noastră.

Comunicatul a fost următorul: „În actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

Peste aproape o săptămână, la 4 decembrie, apare un mesaj de la un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pe nume Matthew Miller. Mesajul acestuia face referire la comunicatul CSAT, dar distorsionează substanțial informațiile din acel document.

„Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral românesc. Datele menționate în raport ar trebui să fie investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”, scrie dl.Miller. El s-a referit doar la comunicatul CSAT, nu la alte documente. Or, textul acestui comunicat este mult mai nuanțat și mai puțin categoric.CSAT nu menționează nimic explicit despre „influențarea integrității procesului electoral românesc” de către „activități cibernetice maligne” în care „e implicată Rusia”.

Era de așteptat ca un purtător de cuvânt de la un asemenea nivel să fie responsabil cu fiecare cuvânt folosit, mai ales în situații care au implicații deosebit de importante pentru o țară. Din păcate n-a fost și cazul dlui.Miller.

Consecința răstălmăcirii impardonabile pe care acest oficial american a produs-o unui text al instituției supreme de apărare a României este devastatoare.

Din momentul apariției declarației dlui Miller, pentru nimeni nu mai contează ce-a spus CSAT. Sursa originală este uitată, se citează doar ce-a spus Departamentul de Stat sub semnătura dlui Miller. Întreaga propagandă internă și externă se raportează numai la gogoașa servită de acesta.

Varianta Miller este foarte convenabilă și propagandiștilor din țară, celor care nu văd în ascensiunea lui Georgescu decât „influența rușilor”, nicidecum oglinda pe care acesta o pune în fața politicienilor români.

Sintagma „influență malignă” avea să facă o rapidă carieră publică. Până și Iohannis a reluat-o într-o declarație de presă făcută la Bruxelles, în 18 decembrie.

Se poate spune că dl.Miller a răstălmăcit intenționat afirmațiile din textul CSAT pentru a justifica de ce a cerut imperativ autorităților române să fie „investigate pe deplin datele CSAT”. Cerință pe care aceste autorități abia o așteptau, spre a putea spune că „așa ne cere partenerul strategic”.

Drept urmare, „datele CSAT” au fost desecretizate, potera a fost pusă pe urmele tuturor celor care au vreo tangență cu Georgescu, șeful de post A3 a mărit turația, morsa competentă și-a revizuit notițele, plângeri penale care mai de care au început să curgă spre poliție și parchete, în DIICOT, DNA și ANAF s-a dat mobilizarea generală, din arhive de presă se scot declarații despre Hitler și legionari, iar CCR – bomboana pe colivă – a trecut la pregătirea „eratei” pentru invalidarea a ceea ce tocmai validase.

Investigarea „pe deplin” și cu final previzibil mai continuă și astăzi.

În privința „influențării maligne” a alegerilor, funcționarul de la Washington este contrazis de un comunicat al STS, difuzat în aceeași zi cu documentul CSAT.

Dacă informațiile publice de la Serviciul de Telecomunicații Speciale n-au fost cunoscute de dl.Miller, este un lucru grav sub aspect profesional. Dar dacă au fost cunoscute la Departamentul de Stat și au fost ignorate, atunci e ticăloșie.

STS afirmă că, „pentru organizarea scrutinului din 24 noiembrie 2024, la nivelul STS au fost implementate măsuri proactive de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele informatice au funcționat în parametri optimi.(…) Cele mai frecvente tipuri de atacuri au fost cele volumetrice (DDoS), cu scopul de a indisponibiliza infrastructura sau serviciile expuse în internet”.

Deci atacurile cibernetice nu au vizat avantajarea unui anume candidat, ci intenționau să afecteze „infrastructura și serviciile expuse în internet” – lucru care nu s-a întâmplat.

Mai departe, STS precizează: „La nivelul instituției noastre nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral”.

Aceste aprecieri oficiale ale celui mai important serviciu de telecomunicații din sistemul siguranței naționale sunt total diferite de alegațiile cuprinse în mesajul dlui Miller.

O explicație posibilă pentru diferența dintre ce a comunicat CSAT și ce a scris dl.Miller ar fi aceea că textul, sau informația, i-au fost transmise acestuia fie de ambasada noastră la Washington, fie de vreun binevoitor din România.

Cunoscutul sistem bielă-manivelă a fost exersat îndelung de lașitatea politicienilor români. E o practică veche a acestora, de a transmite pe sub ușă la împărăție diverse lucruri, de unde acestea se întorceau la vedere cu antetul cuiva important. În felul acesta, respectivii căpătau un alibi – „ne cere Bruselul”, „ne cere partenerul strategic” etc.

Pentru cine mai caută diverse explicații, acesta este tipul de practică politică absolut detestabilă care, între altele, a făcut posibilă apariția puternicului curent anti-hegemonist ilustrat de Călin Georgescu.

Imperativul transmis de la Washington, ca România să treacă la „investigarea pe deplin” a datelor din documentul CSAT sună ca o ingerință în procesul electoral. Probabil că, pe lângă „ingerințele maligne” ale rușilor, evocate în mesajul dlui Miller, mai există și ingerințe benigne, cum este mesajul acestuia.

În aceeași zi de 4 decembrie se pronunță și secretarul de stat Antony Blinken: „Autoritățile române au descoperit un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale”. Răstălmăcirea comunicatului CSAT este și mai grosolană. Ca-n telefonul fără fir, gogoașa dlui Miller s-a umflat și mai mult. De data asta se vorbește direct despre „o ingerință rusească de amploare și bine finanțată”. Deocamdată, nu s-a probat nici amploarea, nici finanțarea. Ce înseamnă „bine finanțată”? Cu câți bani și de la care ruși?

Dl.Blinken e în perioada în care-și strânge bagajele, dar asta nu-i scuză superficilitatea. Nu e o scuză nici dacă așa a fost (dez)informat de fosta ministră de Externă de la București, pe coridoarele conferinței OSCE din Malta, unde s-au întîlnit chiar în 4 decembrie.

Spusele unui asemenea înalt demnitar, ca și mesajul dlui Miller, au făcut ocolul lumii. Influențează alți politicieni, sunt citate de presă, sunt preluate în țară de diverși, iar propaganda dâmbovițeană ni le toarnă în cap, cu toți rușii aferenți: „a zis presa străină”, „a zis Blinken”, „a zis Macron”… nu mai trebuie demonstrat nimic…

Din toată această poveste epistolară rezultă un lucru interesant: diferența vizibilă de ton și de conținut între declarațiile Ambasadei SUA la București și cele care provin de la oficialii Departamentului de Stat.

Probabil că dna ambasador Kavalec, profesionistă în diplomație, a fost trimisă la post de o altă entitate decât Departamentul de Stat și înțelege mult mai bine contextul și cauzele reale, „nerusești”, pentru care Călin Georgescu a atins o asemenea popularitate.

„Influențarea malignă” a alegerilor de către ruși n-a fost demonstrată nici până în ziua de azi.

În schimb, „influențarea benignă” este în plină desfășurare. Indiferent ce sentințe se vor fabrica în spatele ușilor închise, adevărul nu poate fi arestat. Românii n-au votat cu Georgescu pentru că au fost „sub influența malignă a rușilor”, ci pentru că Georgescu a dat glas propriilor lor gânduri, nemulțumiri și aspirații. Un adevăr dureros pe care lașii, ignoranții și propagandiștii năimiți e greu să-l accepte”, scrie Ştireanu.

Articolul „Adevărul nu poate fi arestat. Românii n-au votat cu Georgescu pentru că au fost „sub influența malignă a rușilor”, ci pentru că Georgescu a dat glas propriilor lor gânduri, nemulțumiri și aspirații. Un adevăr dureros pe care lașii, ignoranții și propagandiștii năimiți e greu să-l accepte”, spune jurnalistul Octavian Ştireanu apare prima dată în Ecopolitic.