Fostul premier Adrian Năstase susține că România ar trebui să își regândească liniile de politică externă, iar pentru asta ar fi nevoie de o dezbatere extrem de serioasă în Parlament. Năstase arată faptul că România se orientează mereu spre Bruxelles și către SUA, dar când vine vorba de reciprocitate, partenerul nostru strategic nu ne ajută cu nimic.
„Instituția care, în opinia mea, ar trebui în momentul de față să încerce o reformulare, resetare, e formula clasică, în primul rând a strategiilor de politică externă, ar trebui să fie Parlamentul. Şi cred că în acest moment este nevoie de o dezbatere în cadrul Parlamentului în legătură cu liniile, cu orientarea politicii externe.
Pentru că este clar că în această perioadă practic are loc o schimbare enormă de linii geostrategice, iar România este cumva cuprinsă între zone de extindere”, a spus fostul premier la Antena 3 CNN.
„Eu cred că este nevoie să ieșim din această formulă absolut școlărească de politică externă pe baza de pilot automat Bruxelles sau Statele Unite. Iată, partenerul strategic n-a putut să ne ajute cu absolut nimic în această chestiune, chiar dacă probabil că ar fi avut un cuvânt de spus, dar aveau alte teme de rezolvat”, a mai spus Adrian Năstase în direct la Sinteza Zilei.
Adrian Năstase consideră că SUA ar fi avut un cuvânt de spus în poziționarea Austriei, dar parteneriatul strategic nu are un dublu sens.
„E ca în fotbal – ocaziile pierdute se răzbună și iată că am ajuns într-un moment nefavorabil. Cine se gândea că în Austria, un partid, nu știu de care, va avea o problemă de ordin intern …acum câteva săptămâni probabil chestiunea asta n-ar fi fost discutată.
Aceste aspecte, după părerea mea, țin și de faptul că în ultimii 11 ani nu am știut să negociem aceste aspecte și este o pierdere până la urmă”.
Articolul Adrian Năstase: Partenerul nostru strategic, deşi putea avea un cuvânt de spus în poziţionarea Austriei faţă de România cu privire la Schengen, nu a făcut-o, avea alte preocupări; cred că liniile de politică externă ar trebui regândite apare prima dată în Ecopolitic.
