Votul la alegerile prezidenţiale şi la parlamentare a fost un vot de protest, iar Călin Georgescu – „candidatul fără chip” într-o ţară puternic polarizată, afirmă fostul premier Adrian Năstase, scrie Agerpres.
„Călin Georgescu a fost „candidatul fără chip”, alternativa la cei care nu au înţeles, ca reprezentanţi ai partidelor, importanţa dimensiunii naţionale din mesajul politic, într-o ţară puternic polarizată. Votul la prezidenţiale (şi la parlamentare) a fost, evident, un vot de protest. Georgescu a vrut „să ardă” etapele, folosind persoane de proastă calitate în campania sa, oferind, în final, argumente celor care l-au demonizat. Înainte de alegeri, liberalii nu concepeau să „împartă” puterea. Voiau şi Preşedinţia, şi Guvernul. Cu 13% din voturi, s-ar putea ca rezultatul final să fie mai modest. Sau cine ştie? PSD voia să „împartă” puterea, dar pare că „felia de pizza” pe care au obţinut-o (22% din voturi) nu e prea consistentă”, a arătat luni Adrian Năstase, într-o analiză a rezultatelor alegerilor, postată pe blogul personal.
Preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu a amintit că bătălia electorală este în legătură cu „drumul european” al României, drum decis deja în 1995 prin consens politic.
„Aveam impresia că drumul acesta a fost decis la Revoluţie şi la masa rotundă de la Snagov (1995) de către toate partidele. (…) „Suveranismul” este şi o reacţie la un anumit tip de hegemonie care îşi camuflează interesele sub masca unor „valori şi principii”. Problema este că societatea globală nu este o invenţie a lui Soros, ci o consecinţă a schimbărilor tehnologice (şi politice) de după al Doilea Război Mondial. Abilitatea statelor mai mici este de a-şi acomoda interesele cu modificările din lumea globală. Şi de a rezista „condiţionalităţilor democratice” impuse de organizaţiile lui Soros. Mi se pare paradoxal ca acum „suveraniştii” să ceară anchete care să fie făcute de către Trump sau să apeleze la „organizaţii supranaţionale”, gen OSCE, GRECO, Consiliul Europei etc. Deci, de către „străinătate”, în condiţiile în care ei nu vor să stea „în genunchi”, în faţa lor”, a explicat fostul premier.
Adrian Năstase s-a întrebat retoric, în analiza sa, şi dacă „este normal ca foşti ambasadori americani să sugereze românilor cum să voteze”.
„Am înţeles, ruşii sunt răi (au şi fost cu noi, în decursul istoriei), dar este normal ca foşti ambasadori americani să ne sugereze cum să votăm”, a scris el.
Fostul premier a calificat „interesantă” „radicalizarea jurnaliştilor şi transformarea unora dintre ei in procurori-acuzatori”.
„Am descoperit cu ocazia acestor alegeri existenţa unor paraziţi din societate – influenceri, care manipulează, iresponsabil, minţile unora dintre cei care merg la vot. Internetul, din păcate, are şi această faţă neagră, ce va fi accentuată, curând, de inteligenţa artificială. Am auzit, la o televiziune, că la PSD a fost cineva din conducere care a cerut excluderea lui Ponta din partid, probabil pentru că nu a vrut să voteze cu Elena Lasconi în turul doi al prezidenţialelor. În condiţiile în care, după rezultatele de la primul tur, el a fost singurul capabil să-şi revină „din pumni” şi să apere partidul în dezbaterile TV, când ceilalţi îşi dădeau demisia. Se pregăteşte oare o fuziune PSD – USR? Şi o altă întrebare – au fost de acord liderii PSD cu scrisoarea Elenei Lasconi pentru Trump? „Partidele pro-europene”, democratice sunt, oare, acum, partidele de sub pulpana lui Soros sau este vechea poveste a dosarelor puse pe masă? Ideologia lor pare, oricum, o marfă perimată”, a concluzionat preşedintele FET.
Articolul Adrian Năstase: Votul de la prezidenţiale şi parlamentare, unul de protest al românilor, într-o ţară polarizată apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
