Accentul pus prea mult pe autoritatea profesorului şi pe ştiinţa lui ar trebui să fie ‘debalansat în favoarea nevoii studentului’, a declarat actorul şi profesorul Adrian Titieni, afirmând că ‘un învăţământ autoritar vocaţional inhibă’.
‘Cred că în zona vocaţionalului autoritatea profesorului trebuie să intre în disoluţie, pentru că un învăţământ autoritar vocaţional inhibă. Cu alte cuvinte, nu lasă spaţiu creativităţii, inspiraţiei, libertăţii, şi atunci accentul care este pus prea mult pe autoritatea profesorului şi pe ştiinţa lui ar trebui să fie debalansat în favoarea nevoii, pe care tot profesorul o descoperă, a studentului. Învăţământul centrat pe student până la urmă, cred, asta înseamnă, să iei accentul de pe tine, profesor, şi să atragi accentul pe nevoia de descoperire a celui pe care-l ai în faţă’, a afirmat Adrian Titieni, la colocviul ‘Actorul după absolvire. Lumini şi umbre la învăţământului’ susţinut, joi, în cadrul Bacău Fest Monodrame.
El a spus că în România există diferenţe de abordare atât între facultăţile de teatru din ţară, cât şi între modalităţile de predare.
‘Există diferenţe şi e firesc să existe diferenţe, pentru suntem într-un spaţiu al vocaţiei şi dacă e să vorbim de vocaţie trebuie să ne gândim atât la mentor, cât şi la neofit. Chiar în cadrul aceleiaşi universităţi sunt modalităţi şi metode diferite de predare, absolvenţi care au de multe ori amprenta mult prea puternică a conducătorului de grup. Cert e că dincolo de diferenţele care pot fi remarcate în cadrul aceleiaşi universităţi sunt diferenţe de abordare conceptuală şi între şcolile de teatru. Nu e rău să existe diferenţe. Cert e că dacă ne-am aduce la punctul comun, adică ceea ce ne apropie, nu ceea ce ne diferenţiază, cred că sunt câteva lucruri de care ar trebui să ţinem cont şi uşor-uşor ele vor prinde contur în normalul colectiv al acestui binom profesor-elev’, a mai spus actorul.
Adrian Titieni este de părere că învăţământul trebuie să fie orientat pe proces, nu pe succes.
‘Învăţământul orientat pe succes este traumatizant, creează depresii, angoase şi drame. Învăţământul orientat pe proces, numai bucurie. Cu alte cuvinte, ţie îţi place să faci un lucru, nu ştii rezultatul, poate să fie bun, mai puţin bun, eşti aproape de lucrul respectiv. Nu simţi foamea, nu simţi frigul, nu simţi că nu e lumină naturală, nu simţi că lucrezi sâmbăta, nu simţi că lucrezi duminica, nu simţi că nu ţi-ai ales partenerul, nu simţi că există umilinţă din partea regizorului, nu simţi sau chiar dacă le resimţi nu sunt atât de importante cât să te demotiveze. Şi dacă ai bucuria de a face lucrul ăsta, până la urmă vin şi rezultatele. Dacă vin şi rezultatele, respectiv festivaluri, premii, atunci e bucurie’, a afirmat Titieni.
