Monumentul UNESCO de la Căpâlna, cetatea dacică de pe Valea Sebeşului, aflat în prezent în administrarea autorităţilor locale din Săsciori, a fost solicitat de către Consiliul Judeţean (CJ) Alba, în vederea restaurării, protejării, conservării şi punerii în valoare a acestuia.
Întruniţi marţi în şedinţă ordinară, consilierii judeţeni au adoptat o hotărâre privind încuviinţarea cererii adresate Consiliului local Săsciori pentru transmiterea sitului arheologic Căpâlna, în suprafaţă de 27.000 mp, din domeniul public al Comunei şi din administrarea C.L. Săsciori în domeniul public al Judeţului Alba şi în administrarea CJ Alba.
Cetatea dacică de la Căpâlna face parte din complexul Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, fiind cuprinsă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Conform legislaţiei în vigoare privind protejarea monumentelor istorice, Judeţul Alba, prin CJ Alba, are obligaţia să asigure paza sitului Căpâlna, să protejeze, să conserve şi să pună în valoare cetatea.
‘Pentru realizarea acestor obligaţii, Situl arheologic Căpâlna, care cuprinde Cetatea de la Căpâlna şi zona primară de protecţie, trebuie să fie cuprins în domeniul public al Judeţului Alba’, se arată în expunerea de motive.
Statutul juridic al cetăţii a fost neclar multă vreme.
În 2012, CJ Alba a alocat 40.000 de lei pentru efectuarea unor studii necesare în vederea restaurării cetăţii dacice, susţinându-se la vremea respectivă că sunt deţinute toate aprobările necesare pentru începerea lucrărilor.
În 2014, era finalizată o documentaţie tehnico-economică privind restaurarea şi punerea în valoare a monumentului, iar CJ Alba a transmis Ministerului Culturii o solicitare de finanţare a lucrărilor, suma necesară fiind estimată atunci la peste 24,5 milioane de lei. Pe lângă restaurarea cetăţii se avea în vedere şi amenajarea unui centru de informare şi reabilitarea căii de acces spre situl UNESCO, care parcurge un traseu lung de aproape doi kilometri de la şoseaua naţională, de pe DN 67C, prin pădure.
Ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista, fortificaţia fiind unul dintre punctele esenţiale în lanţul de apărare a principalelor treceri peste munţi spre Sarmizegetusa, din cetatea de la Căpâlna se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră şi trei şanţuri de apărare. Perimetrul cetăţii avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar şi cu unul interior în care se afla turnul-locuinţă.
Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificaţia a fost incendiată.
Nenumăratele descoperiri arheologice, cele mai multe dintre obiecte regăsindu-se în prezent în colecţia Muzeului ‘Ioan Raica’ din Sebeş, atestă faptul că la Căpâlna au locuit daci.
