Judecătoria Alba Iulia a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, faţă de o femeie care, susţinând că este colaboratoarea unui ‘clarvăzător’ şi ‘profitând de credulitatea şi starea emoţională deosebită a persoanei vătămate’, a primit zeci de mii de euro de la o judecătoare din Sibiu, de teamă că, în caz contrar, copilul ei va suporta consecinţe grave.
Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţei din Alba Iulia, soluţia, care este cu drept de apel, a fost dată miercuri. Judecătoria Alba Iulia a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpata E.M.C. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj şi a admis în parte acţiunea civilă, obligând inculpata la plata sumei de 19.500 de euro şi 37.805 lei către partea civilă.
Anterior, în 2019, femeia a fost condamnată la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, în formă continuată. Tot atunci, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de V. A. I., obligând inculpata la plata sumei de 37.805 lei şi 29.500 de euro reprezentând daune materiale.
Potrivit motivării hotărârii Judecătoriei Alba Iulia din 13 septembrie, publicate pe rejust.ro, în actul de sesizare al instanţei, înregistrat în 2017, ‘în sarcina inculpatei s-a reţinut, în esenţă, că în perioada octombrie – noiembrie 2014, profitând de credulitatea şi starea emoţională deosebită a persoanei vătămate, i-a solicitat acesteia suma de 38.000 euro, prin intermediul email-urilor, comunicând că în caz contrar copilul ei va suporta consecinţe grave, cu referire chiar la decesul lui, sumă remisă în mai multe tranşe, pentru a nu se produce cele prezise’.
Din analiza ansamblului materialului probator administrat în cauză, instanţa a reţinut că, iniţial, în perioada decembrie 2012 – iunie 2013, între persoana vătămată şi numitul (…) a avut loc o corespondenţă, referitoare la situaţia familială a acesteia, în cadrul căreia cel din urmă i-a sugerat să depună o sumă de bani la două biserici, pentru copilul ei, pentru a fi ferit de suferinţele ce ar urma în eventualitatea producerii unui divorţ al bunicilor materni.
După ce ‘clarvăzătorul’ ar fi suferit un accident de circulaţie, femeia i-a trimis acestuia, cu titlu de împrumut, 2.000 de euro, sumă necesară intervenţiilor chirurgicale, şi ulterior 1.700 de euro, pe numele ‘asistentei’ acestuia, pentru a fi depuşi la două biserici din Ungaria.
‘În perioada octombrie – noiembrie 2014, inculpata (…) i-a prezentat persoanei vătămate, prin intermediul email-urilor, diverse scenarii implicând copiii lor, în sensul producerii unor evenimente nefericite, chiar şi decesul acestora, fapt ce a condus la remiterea în mai multe tranşe a sumei de 38.000 euro, pentru a nu se concretiza evenimentele ‘prezise”’, se arată în motivare.
Pentru că nu deţinea suma solicitată la un moment dat, respectiv 10.000 de euro, persoana vătămată a realizat un împrumut bancar. Altădată, pentru a obţine suma de 28.000 de euro, persoana vătămată a apelat la tatăl său, care i-a împrumutat suma de 26.000 de euro, diferenţa fiind reprezentată de economiile personale ale acesteia.
Inculpata i-a trimis la un moment dat din Ungaria persoanei vătămate un pachet ce conţinea un crucifix, destinat a asigura protejarea fiului acesteia.
‘Cu toate că modalitatea de operare din prezenta cauză nu este una comună, se reţine că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, după cum se va arăta în continuare. (…) s-a invocat faptul că, raportat la profesia persoanei vătămate, aceea de magistrat, este nefiresc ca o serie de texte, scrise în limba engleză, însă nu într-un mod care să denote o cunoaştere avansată a acestei limbi de către expeditor, să producă o stare de temere serioasă acesteia, instanţa nu împărtăşeşte această opinie. În primul rând, instanţa subliniază că în prezenta cauză nu se analizează persoana vătămată prin prisma cerinţelor profesiei sale în ceea ce priveşte lipsa posibilităţii intimidării sale, ci prin prisma posibilităţii insuflării unei stări serioase de temere, prin raportare la persoana victimei, iar nu a profesionistului privit la modul ideal. (…) aptitudinii actului de constrângere de a insufla victimei o stare de temere serioasă se realizează prin raportare la fiecare persoană vătămată în parte. Or, fiecare persoană este liberă să aibă credinţele sale proprii, chiar şi în măsura în care acestea presupun elemente de ezoterism ori parapsihologie sau de altă natură, care pentru majoritatea oamenilor poate părea o excentricitate’, se susţine în motivarea hotărârii.
Se mai arată că, din cuprinsul declaraţiei persoanei vătămate, reiese că aceasta a apelat, la un moment dat, la serviciile unui clarvăzător cu scopul de a afla unele aspecte de natură personală.
‘Aceasta indică faptul că persoana vătămată credea că există persoane capabile să prevadă viitorul ori să aibă acces la informaţii privind terţe persoane pe o cale de natură ezoterică ori parapsihologie. Această credinţă în existenţa unor persoane cu capacităţi ezoterice superioare majorităţii oamenilor explică şi faptul că în momentul primirii acelor e-mail-uri, persoana vătămată a trăit o stare de temere derivată din posibilitatea ca membrii familiei sale să fie victimele unor evenimente nefericite. (…) persoana vătămată a remis o sumă mare de bani, respectiv 38.000 euro, unei persoane pe care nu a cunoscut-o niciodată în persoană, este uşor de înţeles faptul că aceasta chiar credea că interlocutorul este o persoană care are capacitatea de a determina producerea unor evenimente nefaste, cu atât mai mult cu cât s-a recomandat ca fiind un colaborator al numitului (…) persoana cu presupuse abilităţi de clarviziune, la care a apelat iniţial persoana vătămată, în considerarea credinţei sale că acesta într-adevăr are capacitatea de a previziona viitorul. De vreme ce persoana vătămată a crezut în puterile paranormale ale interlocutorului, cu consecinţa remiterii sumelor de bani solicitate în mod injust, pentru a evita ca familia sa să sufere, se reţine că mesajele pe care aceasta le-a primit, de la o presupusă colaboratoare a acestuia, au avut aptitudinea de a insufla persoanei vătămate o stare de temere serioasă’, a mai scris instanţa.
Aceasta a avut însă în vedere că termenul de prescripţie pentru infracţiunea dedusă judecăţii este de 8 ani şi a reţinut că răspunderea penală pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune s-a prescris în martie 2023.
În ceea ce priveşte banii, s-a reţinut că inculpata a remis persoanei vătămate suma de 10.000 de euro, astfel încât s-a analizat temeinicia pretenţiilor doar pentru suma de 28.000 de euro.
La vremea respectivă, persoana vătămată activa la o judecătorie din judeţul Sibiu, iar actualmente este judecător la o instanţă superioară. AGERPRES / (AS – autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
