Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, cu episcopii greco-catolici din România, în preambulul unui eveniment dedicat împlinirii a 75 de ani de la scoaterea în afara legii, de către comunişti, a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Întâlnirea cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică a fost una privată.
Preşedintele a venit împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis.
Miercuri, la Blaj, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră ‘Sfânta Treime’ are loc evenimentul ‘Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică’.
Cu acest prilej, Klaus Iohannis va susţine o alocuţiune. Ulterior, potrivit programului, va fi transmis mesajul Sfântului Scaun de către Cardinalul Claudio Gugerotti, Prefectul al Dicasterului pentru Bisericile Orientale, iar Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major şi Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, va avea un discurs.
În încheierea evenimentului va fi prezentat un fragment din Scrisoarea Pastorală a Fericitului Episcop Martir Ioan Suciu şi va fi intonat Imnul Fericiţilor Episcopi martiri de către soprana Antonia Beteag, acompaniată de autorii acestuia, Camelia Benedict şi Francisc Opreanu.
Klaus Iohannis se află în a patra sa vizită la Blaj în calitate de şef al statului, precedentele trei având loc în primul mandat de preşedinte.
Astfel, în 2015, Iohannis a rostit un discurs în Catedrala Greco-Catolică ‘Sfânta Treime’, prilej cu care a subliniat jertfa episcopilor greco-catolici martiri sub regimul comunist şi i-a înmânat Cardinalului Lucian Mureşan Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Ofiţer.
În 2018, a participat la ceremonia de reinaugurare după restaurare a Palatului Cultural de la Blaj şi a depus o coroană de flori la Monumentul Gloria, ridicat în memoria revoluţionarilor paşoptişti.
În 2019, preşedintele a asistat, pe Câmpia Libertăţii, la beatificarea episcopilor martiri de către Papa Francisc.
* În anul 1948, după instaurarea dictaturii comuniste, Biserica Română Unită cu Roma, care număra în jur de 1,8 milioane de credincioşi, a fost scoasă în afara legii. Prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, bunurile sale au fost preluate de către stat, iar cele aproximativ 2.500 de biserici au fost atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
Anterior, în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, episcopii greco-catolici au fost arestaţi, fiind închişi la Sighet, Gherla, Aiud, unde au fost supuşi torturii şi cei mai mulţi au murit.
Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, s-a abrogat Decretul nr. 358/1948 şi s-a recunoscut oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Această biserică a luat naştere în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea, în contextul politic adus de integrarea Transilvaniei în Imperiul Austriac în 1691, prin unirea cu Biserica Catolică a unei părţi a românilor ortodocşi. În urma unirii, aceştia îşi puteau păstra ritul, tradiţiile, limba liturgică, sărbătorile, respectiv specificul instituţional. În schimb, recunoşteau supremaţia papală, existenţa purgatoriului, împărtăşirea cu azimă şi Filioque.
