Mii de oameni s-au închinat miercuri seara la moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aşteptând la rând câteva ore, în cea mai impresionantă procesiune de acest gen din ultimii ani de la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
Aduse de la Bologna, loc pe care l-au părăsit pentru prima dată din a doua jumătate a secolului al XV-lea, moaştele Sfintei Ana reprezintă un fragment din craniu în care se poate recunoaşte arcada sprâncenei drepte.
În România, mai întâi, acestea au fost depuse spre închinare luni seara la Catedrala Arhiepiscopală Majoră ‘Sfânta Treime’ din Blaj, unde mulţi credincioşi greco-catolici au venit inclusiv din judeţele învecinate cu Alba. De aici, moaştele Sfintei Ana au fost duse la Schitul de la Găbud, iar miercuri după-amiaza au ajuns la Alba Iulia.
Credincioşii au stat la rând, în linişte şi cu smerenie, în jur de 3-4 ore, pentru a se putea închina la racla cu moaştele Sfintei Ana depuse în incinta Catedralei Reîntregirii. Potrivit imaginilor filmate inclusiv cu drona, postate pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, numărul celor care au venit să se roage şi să închine a fost foarte mare.
‘Mii de preoţi şi credincioşi s-au închinat cinstitelor moaşte ale Sfintei şi Dreptei Ana, la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia’, se arată într-o postare pe pagina respectivă.
În cursul serii, racla a fost dusă spre destinaţia finală din România, la Mănăstirea Oaşa, unde rămân până joi, unde sute de credincioşi s-au rugat, în pofida ploii şi a temperaturii scăzute.
Sfintele Moaşte sunt însoţite în România de o delegaţie a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.
Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea să îndeplinească o misiune diplomatică şi să obţină pacea între Coroana franceză şi cea engleză, după aşa-numitul ‘Război de o sută de ani’. Moaştele aparţinuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.
Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredinţat Sfintele Moaşte mănăstirii Certosa, unde el însuşi începuse viaţa monahală şi unde existau reguli stricte, cu privegheri şi posturi aspre.
Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaşte într-o biserică pe care o deţineau în interiorul oraşului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, ele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna.
Până luni, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna.
