Obiceiul ‘Purtata’ – Jocul fetelor şi nevestelor, un dans popular interpretat numai de femei şi specific satelor de pe Valea Târnavei, din care cel mai cunoscut este cel al Fetelor de la Căpâlna, a fost cercetat de specialiştii Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’ printr-un proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.
‘Prin intermediul acestui proiect, Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ doreşte să readucă în actualitate jocurile de femei şi fete de pe Valea Târnavelor, judeţul Alba, printr-o abordare alternativă (spectacol şi expoziţii de fotografie în spaţii convenţionale şi neconvenţionale, editare de carte şi realizare de film documentar, ilustrare în mediile virtuale). De asemenea, proiectul vizează conservarea şi tezaurizarea acestui valoros material coregrafic specific zonei’, a afirmat, potrivit comunicatului, managerul Alexandru Pal.
Membrii echipei Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’ au încheiat cercetarea coregrafică în localităţile Căpâlna, Feisa, Biia, Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Sus, Sâncel, Pănade, Crăciunelu de Jos, Lunca şi Lupu şi au finalizat cele două expoziţii de fotografie şi filmul documentar cu purtatele de pe Târnave. De asemenea, specialiştii în folclor au transcris melodic şi coregrafic suitele coregrafice de pe Valea Târnavelor şi urmează a fi tipărită o carte.
O etapă importantă în cadrul proiectului cultural este deschiderea unei expoziţii de fotografie etnografică despre acest obicei tradiţional în spaţiul expoziţional urban al centrului de cultură, din Alba Iulia. De asemenea, ‘Purtata’ este prezentată şi într-un film etnografic.
Proiectul va continua, potrivit comunicatului, cu o serie de acţiuni de promovare realizate cu sprijinul partenerilor – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Universitatea ‘1 Decembrie 1918’ Alba Iulia, Primăria Municipiului Alba Iulia şi Grupul de Acţiune Locală GAL ‘Pe Mureş şi pe Târnave’.
Evenimentul de promovare a proiectului cultural va consta în prezentarea cărţii, a suitelor coregrafice de pe Târnave şi realizarea unui spectacol muzical-coregrafic susţinut de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba şi interpreţi de marcă ai folclorului românesc – Veta Biriş, Leontina Fărcaş şi ‘Muguri de Tezaur’, Roxana Reche, Ina Todoran, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Nicolae Plută, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Marinela Baba, Alexandra Băcilă, Denisa Balu, Adina Popa, Ioan Cristian Ţăran.
În perioada 2011-2018, Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba a implementat şi alte proiecte culturale finanţate de AFCN – ‘Nunta în Transilvania’ – 3 ediţii, ‘Din comoara satelor’ – 2 ediţii, ‘Veste-n ţară ni s-o datu’ – Colinde din Transilvania’, ‘Haidăul – Joc fecioresc unic în România’, ‘Balada populară în zona folclorică Alba’.
‘Purtata’ – Jocul fetelor şi nevestelor este un dans popular interpretat numai de femei şi este specific satelor de pe Valea Târnavei. Originea acestui obicei coregrafic se pierde în timp, undeva la mijlocul Evului Mediu. Versurile rostite de femeile care participă la ‘Purtată’ s-au transmis oral, din generaţie în generaţie, iar paşii de dans au fost învăţaţi de fetele din zonă de la mamele lor. Coregrafia presupune un dans realizat de un şir de femei, care păşesc în ritm cadenţat, una în spatele celeilalte, cu opriri şi retrageri pe pas. În tot acest timp, fetele şi nevestele interpretează un cântec specific, fără însă a fi acompaniate muzical.
Cea mai cunoscută este ‘Purtata’ Fetelor de la Căpâlna, un dans unic şi spectaculos, cu spirale, linii şerpuite şi cercuri, cu melodii şi versuri dedicate dragostei.
În urmă cu mai mulţi ani, acorduri din ‘Purtata’ Fetelor de la Căpâlna au fost folosite chiar de o vedetă internaţională, rapperul Jay-Z, pentru melodia ‘Murder to Exellence’. Jay-Z a folosit un ‘sample’ din ‘Purtată’, care a fost preluat mai exact dintr-o melodie inspirată din folclorul autohton al gemenelor de la Indiggo, Mihaela şi Gabriela Modorcea, care sunt amintite în lista artiştilor colaboratori în realizarea piesei.
Dansul, care se joacă pe contratimp, a fost ‘descoperit’ în urmă cu câteva decenii de o învăţătoare venită de dincolo de munţi, din Vechiul Regat, pe nume Stana, care s-a căsătorit cu directorul şcolii din Căpâlna, Teodor Biriş. Ea a organizat fetele din sat pe mai multe grupe de vârste.
‘Noi, ‘domnii’, cum ni se spunea în sat celor plecaţi la învăţătură şi la înalte universităţi, n-am observat frumuseţea lui, deşi regulat participam la jocul tinerilor ce se organiza duminica şi în zilele de sărbătoare. A trebuit să vină Stana Biriş de pe alte meleaguri ale ţării, dotată cu o sensibilitate de artist, să descopere şi să lanseze acest dans, jucat cu o distincţie aparte’, spune un fiu al satului, Vasile Marcu, în monografia comunei Jidvei apărută în urmă cu mai mulţi ani.
Uimită de frumuseţea şi puritatea interpretării, Stana Biriş a pus bazele ansamblului de dansuri populare şi le-a scos pe fetele de la Căpâlna în lume, obţinând cu acest joc numeroase premii şi distincţii la diverse festivaluri şi concursuri
