Un posibil instrument muzical preistoric, un fluier vertical fără dop, descoperit la Tărtăria, va fi expus, duminică, la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES.
‘Artefactul, un posibil instrument muzical, a fost descoperit în timpul campaniei de cercetări sistematice a anului 2018 în cunoscuta staţiune arheologică Tărtăria – Gura Luncii. Realizat dintr-o rocă albicioasă, sedimentară, cu perforaţii longitudinale şi verticale provenind dintr-o valvă fosilă din familia Ostreidae, obiectul cântăreşte 173,67 grame’, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, prin analogii şi comparaţie cu alte obiecte din aceeaşi categorie, a instrumentelor de suflat, specialiştii au ajuns la concluzia că este vorba de un instrument muzical, un fluier vertical fără dop, ceea ce implică menţinerea sa în poziţie verticală în momentul utilizării.
Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba şi MNU Alba Iulia.
Tărtăria este aşezarea în care, în urmă cu peste o jumătate de secol, au fost descoperite celebrele plăcuţe de lut cu semne pictografice, vechi de peste şapte milenii, care, conform unor specialişti, ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii.
Dacă unii istorici, străini cu deosebire, fascinaţi de enigma tăbliţelor de la Tărtăria, sunt de părere că începuturile scrierii trebuie căutate în spaţiul danubian, anulând astfel varianta ‘civilizaţia începe de la Sumer’, există şi alţii care nu au crezut în autenticitatea celor trei plăcuţe, intrigaţi atât de modul în care a fost făcută descoperirea, dar şi de faptul că Nicolae Vlassa, cel care coordona săpăturile arheologice din sit, nu a oferit prea multe detalii legate de aceasta.
Tot la Tărtăria a fost găsită, în urmă cu mai mulţi ani, o nouă tăbliţă de ceramică, denumită ‘secretă’, mai ‘tânără’ cu aproximativ un mileniu, care ar prezenta ‘semne sacre’. În afara celor trei plăcuţe descoperite în 1961, aceasta este singura tăbliţă care a mai fost găsită în situl neolitic de la Tărtăria.
Cercetările au fost reluate la Tărtăria – Gura Luncii în 2010, din dorinţa obţinerii unui profil stratigrafic complex. AGERPRES / (AS – autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
