Ivan Patzaichin a fost un adevărat român, care a devenit un model pentru mulţi dintre noi, a afirmat deputatul Silviu Feodor, vineri, la Târgul de Carte Gaudeamus, la lansarea albumului-document ‘Un an fără Ivan. In memoriam Omul şi Campionul’ de Anca Libidov, apărut la Editura Eikon.
Evenimentul marchează trecerea unui an fără marele canoist Ivan Patzaichin.
‘Lansăm un album cu o valoare documentară deosebită, importantă, dedicat unui om deosebit, unui mare campion, unui mare performer, dar şi unui caracter de o bunătate, modestie, generozitate, blândeţe, simplitate, deosebite. (…) Personalitatea lui Ivan Patzaichin a pus amprenta asupra etniei noastre, a ruşilor lipoveni din România, dar şi asupra ţării noastre. Un om care s-a dovedit a fi un adevărat român, un patriot care a devenit un model pentru mulţi dintre noi’, a spus deputatul.
El a precizat că Ivan Patzaichin a lăsat lucruri minunate în urma sa, lucruri memorabile care mişcă sufletele şi inimile.
‘Ideea de a dedica un omagiu acestui mare om şi campion Ivan Patzaichin mi-a venit de anul trecut, dar, începând cu primele luni ale anului 2022, am întâlnit-o pe doamna Anca Libidov şi am discutat de un proiect dedicat lui Ivan, să fie ceva special din partea etniei noastre’, a mărturisit deputatul.
Fiica marelui campion, Ivona Patzaichin Rusu, a evidenţiat că albumul nu este doar foarte frumos, ci cuprinde şi multe momente emoţionante.
‘Acest album este unul foarte, foarte frumos. Pentru mine este foarte emoţionant. Sunt foarte multe momente surprinse şi îmi dau seama şi mai mult acum că, într-adevăr, eram conştientă că tata a lăsat urme adânci în sufletele oamenilor cu care a interacţionat de-a lungul vieţii, dar mărturisesc că aceste urme adânci sunt şi în sufletele oamenilor care n-au avut ocazia să-l cunoască. (…) Pentru mine, ca fiică, este un lucru minunat să-mi dau seama că şi la un an după ce un om a dispărut este încă foarte important pentru foarte multă lume’, a spus Ivona Patzaichin Rusu.
Anca Libidov a afirmat că l-a cunoscut pe Ivan Patzaichin în copilărie de la televizor, fiindcă tatăl ei urmărea competiţiile şi îi povestea despre lipoveanul de la Milă.
‘Cursa întotdeauna începea prost, puţină lume ştie, pentru că toată lumea ştie povestea cu medaliile, cu victoriile, dar Ivan avea vorba asta – întotdeauna în viaţă el a început cu stângul, a început cu un eşec. Dar eşecul care se transformă în victorie l-a urmărit toată viaţa şi ni l-a dat şi nouă mai departe. Prima medalie din ’68, la prima Olimpiadă pe care a câştigat-o, a câştigat-o la 45 de minute după ce ratase aurul la simplu. La simplu el era în faţă, s-a întors pentru că nu mai avea adversari în jur – puţină lume ştie povestea aceasta pentru că în anii aceia nu se povesteau eşecurile, ci numai victoriile. Era la 700 de metri, la 300 de metri de finish, nu mai era niciun adversar în preajma lui şi s-a întors să vadă unde sunt adversarii. În momentul acela a venit o pală de vânt, l-a dezechilibrat, iar el ca să-şi recapete echilibrul s-a încordat foarte tare şi a rămas blocat, a făcut un cârcel sau o contractură la spate şi a rămas blocat şi ultimii metri i-a parcurs din inerţie. (…) Problema majoră era că după 45 de minute era cursa la dublu. A fost scos pe braţe din barcă şi toată lumea era convinsă că a ratat ambele curse. Având 18 ani, fiind tânăr, cu nişte alifii cu care a fost masat, şi-a revenit după 30 de minute, s-a urcat în barcă şi a câştigat prima lui medalie olimpică’, a povestit Teodor Frolu, vicepreşedinte al Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23.
‘Cartea reaşază în matcă ‘Legenda Amiralului’, redesenând Omul şi Campionul, din zorii zilei, plutind cu barca, alături de bunicul, pe apele mlădioase ale băţilor deltaice până la apusul care s-a aşternut într-o zi de septembrie’, potrivit descrierii de pe coperta a patra a albumului.
