Alegătorii ciprioţi sunt chemaţi duminică la urne pentru un scrutin prezidenţial care a divizat dreapta politică şi probabil nu se va încheia cu un rezultat clar din primul tur, un al doilea fiind prevăzut pentru 12 februarie, relatează Reuters, notează Agerpres.
În cursă sunt înscrişi un număr record de 14 candidaţi, primii trei cotaţi cu cele mai mari şanse fiind foşti asistenţi ai preşedintelui în exerciţiu de dreapta Nicos Anastasiades.
Învingătorul va trebui să găsească o modalitate de a revigora tratativele de pace cu ciprioţii turci din Republica Turcă a Ciprului de Nord, să ia măsuri în ce priveşte imigraţia ilegală în creştere şi să refacă imaginea ţării afectată de scandalul „paşapoartelor de aur”, schemă susţinută de guvernul în exerciţiu până la anularea ei, în 2020.
„Perioada preelectorală a fost foarte lungă şi cred că problemele reale au fost ignorate. (…) Ca şi cum şi-ar fi luat o pauză de aproape un an şi jumătate”, a comentat analistul politic Andromachi Sophocleous.
Potrivit acesteia, problemele care trebuie rezolvate merg de la reluarea negocierilor de pace până la nevoie urgentă de modernizare a reţelei de electricitate a insulei.
Principalii rivali la votul de duminică sunt Nikos Christodoulides, fost ministru de externe, şi liderul partidului Convenţia Democrată (DISY, la guvernare), din care face parte din Christodoulides, Averof Neophytou.
Diplomatul Andreas Mavroiyiannis, al treilea candidat din „top 3”, susţinut de formaţiunea de opoziţie de stânga AKEL, a fost principalul negociator al guvernului în tratativele de reunificare cu ciprioţii turci.
Conform sondajelor de opinie, Christodoulides, în vârstă de 49 de ani, se află în fruntea preferinţelor, fiind susţinut de circa o treime din alegătorii DISY, dar se bucură şi de susţinerea partidelor centriste cu o poziţie dură în negocierile de reunificare.
Preşedintele în exerciţiu Anastasiades a atins limita de două mandate consecutive în funcţie şi nu mai poate candida.
Sub mandatul său, Ciprul a acordat cetăţenia câtorva mii de străini bogaţi, în cadrul unui sistem denunţat de critici pentru că s-a permis ca de el să beneficieze nu doar investitori bona fide, ci şi indivizi care se sustrăgeau justiţiei.
O comisie de anchetă a concluzionat că, între anii 2007 şi 2020, au primit cetăţenie cipriotă 3.517 de persoane, împreună cu 3.810 de rude apropiate. Un mare număr dintre aceste cazuri au fost ‘naturalizări ilegale’, a descoperit comisia. Solicitanţii trebuiau să investească cel puţin 2,5 milioane de euro (2,7 milioane de dolari) în Cipru pentru a-şi asigura paşaportul.
Uniunea Europeană lucrează de ceva vreme pentru a pune capăt aşa-numitelor paşapoarte şi vize ‘de aur’. Comisia Europeană consideră că acestea generează riscuri în ce priveşte securitatea, spălarea de bani, evaziunea fiscală şi corupţia. Practica a fost stopată în Cipru în noiembrie 2020.
sursa – AGERPRES
Articolul Alegătorii din Cipru, chemaţi duminică la urne pentru un scrutin prezidenţial apare prima dată în Ecopolitic.
