AlegeriLocale2020/Cioloş: Proiectul Podului peste Dunăre a stat în sertare ani de zile, în 2016 eu l-am scos de la naftalină

Copreşedintele Alianţei USR PLUS, Dacian Cioloş, a declarat miercuri, la Brăila, că el a fost cel care, în 2016, a scos de la naftalină proiectul Podului peste Dunăre, care se construieşte astăzi în Brăila, după ce dosarul respectiv a stat prin sertare ani de zile. ‘Podul de la Măcin, acest proiect a stat prin sertare ani de zile. În 2016, l-am scos de la naftalină, l-am activat, am dat drumul studiului de fezabilitate. Timp de 3-4 ani de zile aproape că nu s-a întâmplat nimic. În ultimul an de guvernare PSD, când s-a finalizat în sfârşit studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, care trebuiau finalizate până la sfârşitul lui 2017, abia atunci a început construcţia şi, sper eu, să se finalizeze cât mai repede, pentru că e o legătură importantă cu Dobrogea şi chiar cu Marea Neagră’, a declarat, în conferinţă de presă, Dacian Cioloş. Fostul premier a relatat cum proiectul Podului peste Dunăre, care se afla în Masterplanul de transporturi, nu a fost realizat, pentru că ‘şefii de filiale de la cele două partide nu s-au putut înţelege pe unde să treacă o bucată de autostradă sau alta’. ‘Acest proiect era în Masterplan şi nu s-a întâmplat nimic de ani de zile. Masterplanul de transporturi l-am adoptat în 2016 prin hotărâre de guvern, pentru că stătea în Parlament de ani de zile şi nu se puteau înţelege şefii de filiale de la cele două partide pe unde să treacă o bucată de autostradă sau alta şi atunci nu l-au aprobat. Noi nu am avut niciun parti-pris cu un judeţ sau altul. Cum nu am putut să îl trecem prin proiect de lege în Parlament, pentru că nu era majoritate, nu se înţelegeau, l-am adoptat prin hotărâre de guvern. Şi acolo era şi acest pod. Una din primele vizite pe care le-am făcut în primăvară a fost în Deltă, ca să dăm drumul la acel plan instrument teritorial integrat de investiţii, pentru care eu m-am bătut atât cât am fost comisar european pentru agricultură, pentru ca România să ceară la nivel european acest program integrat, în care să putem pune împreună într-o anumită regiune bani din toate cele trei fonduri structurale, pentru ca pe teritoriul respectiv să se facă investiţii integrate’, a spus Cioloş. Dacian Cioloş a mai precizat că, după vizita la Tulcea, unde oamenii de acolo i-au cerut insistent să se facă un pod peste Dunăre, care să lege Dobrogea de restul ţării, a acordat o atenţie deosebită acestui obiectiv. ‘Când am fost la Tulcea, cei de acolo mi-au spus insistent că, fără această investiţie în acest pod, ca să lege Dobrogea de partea asta de ţară, nu prea au ce să dezvolte acolo. După discuţii cu cei de la Brăila şi Galaţi, am înţeles că e un proiect important şi atunci am cerut Ministerului Transportului, am avut un consilier de stat de la mine de la Guvern căruia i-am cerut să urmărească acest proiect, ca să putem să îi dăm drumul cât mai repede. Atunci, în 2016, am dat drumul la studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. A început atunci şi domnul prim-ministru de la PSD de atunci am văzut că a venit la Brăila şi s-a lăudat înainte de alegeri cât de multe a făcut el, dar de fapt nu a făcut decât să preia un lucru care a fost demarat în 2016’, a completat Cioloş. Licitaţia pentru realizarea Podului peste Dunăre a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, 18 luni fiind alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie. Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 km, care vor face legătura cu podul. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare. AGERPRES / (AS – autor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frăţilă)