Preşedintele Senatului, Anca Dragu, afirmă că universităţile din România au nevoie de planificare şi investiţii strategice în special în zona de cercetare, dezvoltare, inovare şi antreprenorial’, subliniind, însă, că pentru surse de finanţare, altele decât cele publice, e nevoie de ‘proiecte foarte bine închegate’.
‘Ca fost ministru de Finanţe, înţeleg extrem de bine importanţa resurselor financiare pentru dezvoltare – fie economică, fie socială. Îmi doresc ca această abordare să nu se limiteze la bani. Vă încurajez să discutăm şi despre eficientizarea resurselor de finanţare, despre coordonarea priorităţilor de finanţare, de coordonare a acestor priorităţi cu tendinţele actuale şi cu meseriile viitorului. Universităţile din România au nevoie de planificare şi investiţii strategice, mai degrabă către zona de cercetare, dezvoltare, inovare şi antreprenorial’, a precizat Dragu, marţi, la o dezbatere despre finanţarea învăţământului superior din România, organizată de Senat.
Ea arătat că posibilităţile de finanţare, altele decât cele publice, vin întotdeauna însoţite de proiecte ‘foarte bine închegate’.
‘Întotdeauna vorbim despre finanţare, dar foarte importante sunt proiectele concrete pe care trebuie să le pregătim şi să le avem pe masă. Dacă proiectele sunt pregătite, sunt puse pe masă, sunt convinsă că banii vor veni. Şi când vorbim despre bani, vorbim de nenumărate surse de finanţare. Cea mai simplă, dar şi mai limitată, este cea a bugetului statului. Dar trebuie să ne uităm întotdeauna la posibilităţi de finanţare dincolo de cele publice. Dar aceste posibilităţi de finanţare vin întotdeauna însoţite de proiecte foarte bine închegate’, a afirmat Dragu.
Potrivit acesteia, un rol important al universităţilor la nivel global este de a pregăti viitori antreprenori care să adauge valoare economiilor naţionale.
‘Vreau să evidenţiez un rol important al universităţilor la nivel global, nu doar naţional, acela de a genera viitori antreprenori care să creeze afaceri, locuri de muncă, să aducă valoare adăugată în economiile naţionale. Aceasta înseamnă eforturi mai mari ale universităţilor pentru activităţile de învăţare aplicată. Este nevoie de crearea de platforme de colaborare în proiecte concrete, împreună cu mediul de afaceri, astfel încât activitatea de cercetare a universităţilor să influenţeze, să completeze, să acopere nevoile noi şi să ofere soluţii imediate la nevoile societăţii, nevoi de altfel în creştere’, a arătat preşedintele Senatului.
Ea a subliniat că la fel de importantă este dezvoltarea continuă de specializări noi sau adaptarea celor existente care să pregătească absolvenţii pentru meseriile viitorului.
‘Vorbim din ce în ce mai mult despre meseriile viitorului, despre modificarea codurilor de activităţi, despre modificarea abilităţilor pe care trebuie să le aibă un absolvent de universitate şi cred că noi suntem cei capabili şi responsabili să pregătim acest cadru legislativ’, a spus Anca Dragu.
O altă problemă relevată de Dragu a fost abandonul studiilor universitare.
‘Universităţile, de asemenea, trebuie să fie mai active în reducerea abandonului din timpul facultăţii. M-am uitat la câteva cifre, în România. Într-o generaţie, 26% dintre tineri obţin o diplomă de licenţă. Media la nivelul UE este de 30%. Ca atare, cred că trebuie să creştem gradul de finalizare a studiilor în universităţi. Văd foarte importantă necesitatea unei relaţii mai bune între instituţiile statului şi universităţi, dar şi alături de mediul de afaceri şi de societatea civilă pentru creşterea performanţelor universităţilor în România’, a punctat Anca Dragu. AGERPRES /(A – autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru)
