Organizaţia Salvaţi Copiii atrage atenţia că aproape 12.800 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare au fost comise asupra copiilor în intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2022, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).
Dintre cele 12.761 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare, în 1.143 de situaţii a fost vorba de abuz sexual, iar în 34 – de exploatare sexuală a copiilor.
Dacă în ceea ce priveşte cazurile de abuz fizic şi emoţional, repartiţia pe sexe este comparabilă, situaţiile de abuz sexual s-au înregistrat preponderent la fete. Astfel, dintre cele 1.143 de cazuri, 1.001 au reprezentat abuz sexual asupra fetelor, iar în ceea ce priveşte exploatarea sexuală, în 30 de situaţii dintre cele 34 victimele au fost fete.
Studiul naţional lansat de Salvaţi Copiii România în 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinţi afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenţi au declarat că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor, situaţie care confirmă nivelul de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.
Prin comparaţie cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creştere semnificativă a procentului părinţilor care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuşi, Consiliul Europei estima, în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenţia poliţiei ori a instanţelor judecătoreşti.
Psihologul Mihaela Dinu de la Salvaţi Copiii România a explicat mecanismele prin care copiii, cu predilecţie fetele, sunt vulnerabilizaţi şi devin victime ale abuzului sexual. Ea a declarat că manipulatorul emoţional subminează încrederea în propria judecată a victimei şi că agresorul îşi caută cu grijă victimele, creionându-şi un profil pe care îl urmăreşte.
Ea a semnalat că abuzatorul se prezintă drept o persoană înţelegătoare şi empatică faţă de victimă, îi promite că o va proteja şi o va ajuta, dacă aceasta rămâne apropiată, fidelă.
Potrivit Mihaelei Dinu, atunci când lucrurile nu funcţionează astfel, abuzatorul induce frica, teroarea, recurge la ameninţări şi violenţă fizică, pentru a putea manipula şi abuza victima.
