O coaliţie de 16 organizaţii neguvernamentale şi asociaţii civice şi-a exprimat, marţi, îngrijorarea în legătură cu ‘reflexul autoritar al puterii politice de a rezolva problemele civile cu Armata’, amintind în acest sens decizia premierului Nicolae Ciucă ca Ministerul Apărării să intervină pentru restabilirea circulaţiei în zona podului prăbuşit în judeţul Neamţ.
‘Podul peste râul Siret, din localitatea Luţca, judeţul Neamţ, s-a prăbuşit. Premierul-general Nicolae Ciucă a dispus ca Ministerul Apărării Naţionale să acţioneze de urgenţă pentru restabilirea circulaţiei în zonă. Ne îngrijorează acest reflex autoritar al puterii politice, de a rezolva problemele civile ‘cu Armata’. El vine în contextul în care, aşa cum notează mass-media, proiectele Legilor Securităţii au fost scrise tot de instituţiile de forţă, şi tot sub umbrela Ministerului Apărării Naţionale. Solicităm încă o dată partidelor politice care formează Coaliţia de guvernare, precum şi preşedintelui României, să îşi amintească faptul că România este o democraţie liberală şi nu o republică militară, şi să acţioneze pentru a întări controlul civil asupra puterii’, se arată într-un comunicat semnat de cele 16 organizaţii şi ONG-uri.
În opinia semnatarilor comunicatului, premierul Nicolae Ciucă ar fi avut numeroase alte căi de a dispune măsuri de urgenţă în cazul podului prăbuşit:
* Consiliul Judeţean Neamţ, proprietarul podului, are resursele necesare pentru a interveni. Mai mult, afirmă că nu a recepţionat lucrarea, deci aceasta se află în administrarea unei firme de construcţii, care prin însăşi definiţia ei are atribuţiile de a realiza construcţii;
* Ministerul Transporturilor are în subordine Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care, după cum îi spune şi numele, are şi responsabilitatea şi capacitatea administrativă şi financiară de a pune în practică lucrări de infrastructură rutieră;
* Pentru cazurile de urgenţă, statul român are cadrul legislativ şi instituţional să intervină prin Departamentul de Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, instituţii în care s-au făcut investiţii masive în ultimii ani, tocmai pentru a le întări capacitatea de a interveni în astfel de situaţii.
‘Prim-ministrul nici măcar nu a încercat să folosească una din aceste instituţii, ci a decis direct, fără a se consulta cu altcineva, să ordone Armatei să intervină. Pentru un fost general, devenit prea devreme politician, nu este surprinzător reflexul de a ‘trimite Armata’ acolo unde există atâtea mecanisme civile de intervenţie. Este însă îngrijorător pentru democraţie. Ce va urma? Prim-generalul Ciucă va ‘trimite Armata’ să facă ordine la eventuale proteste ale cetăţenilor? Sau împotriva Opoziţiei să o aducă la ordine? În democraţiile stabile, există reglementări ferme privind trecerea ofiţerilor superiori din structuri de forţă în poziţii de demnitari. Spre exemplu, în Statele Unite, o astfel de perioadă de ‘cool-down’ a fost introdusă chiar din 1947, prin National Security Act, iniţial de 10 ani, apoi redusă la 7 ani. Unul din motivele importante este că ofiţerii superiori au aşa numita ‘gândire militară’ (‘military mindset’) şi sunt tentaţi să aleagă soluţii rapide, de forţă, la probleme pe care democraţiile le rezolvă prin mecanisme civile şi dezbatere, ceea ce reprezintă un pericol pentru democraţie’, mai spun organizaţiile neguvernamentale.
ONG-urile consideră că, în cele câteva luni de când este la conducerea Guvernului, premierul Nicolae Ciucă şi-a arătat în mod repetat, şi în alte ocazii, ‘reflexele de gândire militară’: ‘a promovat mai multe acte normative prin care a crescut rolul serviciilor de informaţii în probleme civile; a iniţiat redactarea Legilor Securităţii într-un cadru opac, cu rezultate deosebit de îngrijorătoare; a modificat peste noapte, ‘ca hoţii’, legea transparenţei decizionale, introducând excepţii abuzive de la procedura obişnuită; a închis practic iniţiativele guvernamentale de deschidere a guvernării; şi, ca lider de partid, refuză să publice informaţiile de interes public, chiar şi atunci când este obligat de decizii ale instanţei’.
‘Încă o dată, afirmăm că militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, şi la comanda unui preşedinte aflat moral tot mai departe de cetăţeni, de democraţie şi de libertate, este o tendinţă ce ne îngrijorează profund. Solicităm ferm tuturor partidelor politice să oprească de îndată acest derapaj care pune în pericol sistemul democratic din România’, se mai spune în comunicat.
Apelul este semnat de Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Asociaţia Miliţia Spirituală, Asociaţia Respiro, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Institutul Român pentru Pace – PATRIR, Asociaţia CIVICA, Asociaţia dexonline, Reset, Frontline Club Bucharest, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Kompatibil, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet.
