Arhiepiscopul Irineu: Deşi omenirea este ameninţată de rele care inspiră panică, nu trebuie să ne pierdem curajul

Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, Irineu, spune în Pastorala adresată credincioşilor de Crăciun că, deşi lumea contemporană s-a modernizat ‘enorm’, omenirea este ameninţată de rele care inspiră panică, aşa cum este pandemia de coronavirus, însă, cu toate acestea, oamenii nu trebuie să îşi piardă curajul. ‘Deşi lumea contemporană s-a modernizat enorm, iar viaţa cotidiană oferă pământenilor nenumărate posibilităţi, totuşi, omenirea este ameninţată de atâtea rele, cum este epidemia de acum, care inspiră panică. Baza materială a multora s-a ruinat, viitorul nostru nu va fi, poate, aşa cum l-am plănuit, iar condiţiile în care ne desfăşurăm activitatea s-au schimbat vertiginos. Cu toate acestea, nu trebuie să ne pierdem curajul, ci trebuie ‘să ne apropiem cu încredere de tronul harului’ (Evr. 4, 16) şi să ne raportăm la Acela Care ţine frâiele istoriei’, afirmă Arhiepiscopul Irineu. Acesta adaugă că stabilitatea nu stă în bogăţiile lumii şi nici în societăţile de asigurări şi nici siguranţa noastră nu stă în planul propus, ci în Dumnezeu, pentru a merge înainte cu speranţă. ‘Din păcate, credem că planificăm, coordonăm şi acţionăm aşa cum vrem noi, dar sunt lucruri care ne scapă de sub control, încât ne simţim uneori incapabili de a opri răul, cum este şi acest virus ucigător, un perfid inamic invizibil. Însă, aşa fragili şi plăpânzi cum suntem, dacă ne alipim de ‘Dumnezeul Cel tare’ (cf. Is. 9, 5) şi ne încredem în El, noi putem privi dincolo de boală şi de moarte unde Se află Hristos, născut în Betleem, pentru a da sens vieţilor noastre’, transmite Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia. IPS Irineu aminteşte că din vremuri străbune, din generaţie în generaţie şi din an în an, neamul românesc sărbătoreşte Crăciunul cu tradiţiile sale milenare, moştenite şi păstrate cu sfinţenie de la înaintaşi. ‘Atrăgătoare prin farmecul şi ineditul lor, datinile noastre, dar mai ales colindele noastre, sunt un prilej uimitor de a pătrunde în tainele sufletului românesc şi de a surprinde pe viu felul în care un străvechi popor îmbogăţeşte tradiţionalele sărbători de iarnă. Românii s-au născut creştini odată cu colindele lor dragi care, prin conţinutul lor superb, ne invită ‘să ascultăm cu folos / ce se spune de Hristos’. (…). Colindele religioase româneşti au o mare valoare teologică, pentru că sunt inspirate din Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie, Vieţile Sfinţilor, slujbele liturgice şi chiar din iconografia bisericească. (…). Atunci când mesajul colindelor nemuritoare este trăit în comuniune, el devine moleculă de viaţă şi fibră de energie dumnezeiască’, mai spune Arhiepiscopul. Acesta menţionează că la poporul român, Naşterea lui Hristos se oglindeşte ‘admirabil’ în colindele tradiţionale care reprezintă ‘expresia cea mai vie’ a culturii sale teologice şi duhovniceşti populare. ‘Aşadar, ne putem da seama de modul cum naţiunea de la Dunăre şi Carpaţi înţelege şi trăieşte ‘taina cea din veci ascunsă neamurilor’ (Col. 1, 26), taina Întrupării Mântuitorului. Geniul popular transferă evenimentul Naşterii din Ţara Sfântă pe plaiurile româneşti, ‘lângă Mureş, lângă Tisa’, pe Olt şi pe Târnave, iar, pentru a scăpa de mânia lui Irod, Fecioara Maria fuge în munţii din România, numită ‘moşie dumnezeiască’. Colinda noastră, născută odată cu colindătorii, duce din casă în casă fiorii credinţei şi ai tradiţiei. În acest fel, ţine legătura cu trecutul, cu fiinţa eternă a neamului, motiv pentru care românul dreptmăritor zice: ‘Azi cu strămoşii cânt în cor / Colindul sfânt şi bun”, mai spune Arhiepiscopul de Alba Iulia.