Mai multe piese unicat pentru fosta provincia Dacia Romană, cum ar fi un vas de bronz, care face parte din categoria balsamaria, o fibulă de bronz pe care sunt reprezentaţi doi cai sau o coasă de fier, au fost descoperite de arheologii Muzeului Naţional al Unirii (MNU) în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia.
‘Cercetarea arheologică ne-a uimit şi pe noi prin rezultatele care au ieşit la iveală. Ştiam că vor fi complexe arheologice, nu ştiam însă densitatea acestora. Au fost găsite 56 de complexuri arheologice. Dintre acestea, 19 sunt complexe funerare, morminte databile în perioada romană, în special morminte de incineraţie. Cinci sunt de înhumaţie’, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, arheologul George Bounegru.
Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cele mai vechi aparţin fazei a III-a a Culturii Coţofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a. Chr., iar cele mai numeroase descoperiri aparţin perioadei romane.
Într-unul dintre mormintele de incineraţie, inventarul funerar descoperit cuprindea un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuţă pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz) de furnitură şi cheia din bronz a acesteia, un cercel din aur, un pandantiv confecţionat dintr-un denar republican la care erau ataşate două tortiţe din aur, precum şi un număr de 6 mărgele confecţionate tot din aur. Alăturat se afla un alt mormânt care avea, de asemenea, în inventar un cercel din aur şi resturi de la o cutiuţă similară. Mormintele erau grupate pe familii şi sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina.
George Bounegru a precizat că a fost găsit un vas din bronz unicat la nivelul Provinciei Dacia, un balsamaria globular, cu decor antropomorf doar pe torţi, dar şi alte piese deosebite, cum ar fi piesele din aur.
Atât vasul de bronz, unic în peisajul descoperirilor funerare de la Apulum, cât şi piesele din aur sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, fiind demarată procedura de clasare.
‘Marea majoritate a mormintelor de epocă romană au fost jefuite încă din epocă. Avem aici nişte cazuri fericite, în care mormintele nu au fost jefuite. În momentul în care am decis să intru să curăţ aceste morminte, nu se vedea niciuna dintre piesele de aur. Dar se vedeau alte elemente, care ne indicau că este un mormânt extrem de bogat. Se vedea toarta vasului de bronz, dar se mai vedea şi altceva: nişte fragmente de bronz, care proveneau de la o cutie de toaletă. Se obişnuia în epoca romană ca în mormintele de femei să se pună şi cutii în care femeile păstrează farduri şi parfumuri. Şi noi am găsit o astfel de cutie’, a explicat, la rândul său, arheologul Ilie Lascu.
Acesta a menţionat că piesele de aur erau împrăştiate, alături de oase, în întreg mormântul.
‘La început, nu ne-am dat seama despre ce este vorba, apărând doar două mărgele, dar apoi găsind şi o monedă prinsă cu aur ne-am dat seama că avem un pandantiv, o monedă republicană care este păstrată cel mai probabil datorită numelui care este trecut pe monedă şi un cercel’, a mai spus Ilie Lascu.
Tot un unicat pentru Provincia Dacia şi pentru care nu au fost găsite deocamdată analogii în imperiu, este o fibulă de bronz pe care sunt reprezentaţi la capete doi cai. ‘Mai sunt piese pe care este reprezentat un singur cal, dar cu doi cai nu am găsit în bibliografie’, a precizat arheologul.
O altă piesă unică pentru Apulum şi extrem de rară în peisajul descoperirilor arheologice din Provincia Dacia este o coasă, databilă foarte clar la mijlocul secolului al III-lea, pe baza unei monede din bronz amestecat cu argint din timpul împăratului Filip Arabul (244-249 d. Chr.), au arătat cei doi arheologi.
Unealta agricolă este întreagă, în stare de conservare foarte bună.
Tot din epoca romană, din prima jumătate a secolului al II-lea p.Chr, au fost documentate două gropi din umplutura cărora a rezultat o mare cantitate ceramică. S-au recompus din cioburi câteva zeci de vase aparţinând întregii game de olărie romană.
Cercetarea arheologică s-a derulat în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia, pe o suprafaţă de circa 2.200 metri pătraţi. AGERPRES / (A, AS – autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
