Aurescu: Marea Neagră – parte dintr-un arc de instabilitate adesea alimentat de oponenţii traseului nostru european

Marea Neagră face parte dintr-un ‘arc de instabilitate’ care este ‘adesea alimentat’ de oponenţi ai traseului european şi euroatlantic, a afirmat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. ‘Dacă ne uităm ce reprezintă astăzi flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, care în partea sa de sud include regiunea Mării Negre, interconexiunea geopolitică şi geoeconomică cu Mediterana de Est, cu Orientul Mijlociu, cu Caucazul de Sud, toate fac din Marea Neagră, în continuare, o parte dintr-un arc de instabilitate, până la urmă, care preocupă şi trebuie să preocupe în cel mai înalt grad şi NATO, şi Uniunea Europeană. Acest arc de instabilitate este adesea alimentat, instrumentalizat de oponenţii traseului nostru european şi euroatlantic, ceea ce creează dificultăţi şi pentru partenerii noştri din regiune, partenerii noştri apropiaţi care încearcă să obţină prin eforturi deseori mai puţin cunoscute publicului larg un viitor mai bun, mai prosper şi mai european’, a afirmat şeful diplomaţiei române. El a participat, la sediul Academiei Române, la lansarea ‘The Geopolitical Black Sea Enciclopaedia’, editată în România şi tipărită de Cambridge Scholars Publishing. Aurescu a afirmat că volumul va aduce o ‘mai bună înţelegere a regiunii Mării Negre, pentru că evoluţiile din regiune au constituit întotdeauna o prioritate pentru activitatea noastră iar tematica Mării Negre rămâne prin natura lucrurilor o dimensiune definitorie, atemporală, a profilului strategic al României’. ‘De la Minsk la Damasc vedem o serie de provocări persistente la adresa stabilităţii şi securităţii regiunilor afectate. Avem o criză politică în Belarus, conflicte îngheţate şi reaprinse, în funcţie de context, adesea cu aceiaşi salvatori autoproclamaţi, cu obiective care nu sunt deloc aliniate cu ceea ce ne dorim noi, acutizarea unor diferende în Mediterana de Est – toate acestea au implicaţii asupra Mării Negre’, a arătat el. În context, a apreciat că în regiune ‘stabilitatea democratică, drepturile fundamentale ale cetăţenilor, integritatea teritorială a statelor, securitatea, toate sunt ameninţate de abordări care încalcă norme şi principii de bază’. ‘În anul în care aniversăm 75 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, nu putem să nu constatăm cum în acest punct de intersecţie a unor plăci geopolitice diverse, dar şi pe un fond complicat de criza pandemică actuală, cresc riscurile care derivă din subminarea programatică uneori a dreptului internaţional, a ordinii globale bazate pe reguli, a multilateralismului principial şi eficient’, a afirmat ministrul. La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a vorbit despre importanţa înţelegerii acestei regiuni. ‘Distincţia tradiţională dintre probleme interne şi probleme externe devine tot mai irelevantă. Dezinformarea ne atacă normele, aşa cum am văzut şi în criza coronavirusului. Mai mulţi actori din regiunea Mării Negre folosesc o paletă de instrumente şi au dovedit că sunt dispuşi la o confruntare pe teritoriul nostru, dar şi în străinătate. Cazurile Salisbury şi Navalnîi sunt exemple importante în acest sens. Lucrări precum această enciclopedie ne vor ajuta să înţelegem mai bine şi să răspundem acestor provocări complexe’, a spus diplomatul. Totodată, s-a referit la apropierea dintre ţara sa şi România în ceea ce priveşte analiza acestor situaţii. Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, coordonatorul volumului, a spus că aceasta este primul de pe piaţa mondială dedicat geopoliticii Mării Negre. ‘E bine că apare scris de către cercetători din România’, a apreciat el. Totodată, Dungaciu a spus că regiunea este puţin reprezentată în cercetare. ‘Am încercat să prezentăm şi o perspectivă din România, relativ localizată, o perspectivă care încearcă să pună pe harta preocupărilor occidentale şi modul în care vede România Marea Neagră, într-un moment în care Marea Neagră, să fim foarte realişti, nu este neapărat preocuparea principală. Din păcate, Marea Neagră este zona despre care se scrie cel mai puţin, se vorbeşte cel mai puţin, are cele mai puţine, ca să zic aşa, acumulări academice (…) ne-am uitat în comparaţie cu Marea Baltică. Cărţi, conferinţe despre Marea Baltică apar anual’, a subliniat Dan Dungaciu. ‘Enciclopedia geopolitică a Mării Negre’ cercetează regiunea din varii perspective (politologice, istoriografice, sociologice, economice, militare, culturologice, geografice etc.) şi accentuează pe evoluţiile de ordin geopolitic din perimetrul acestui spaţiu complicat. Volumul reuneşte analizele a 19 autori (cercetători din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ‘Ion I. C. Brătianu’ al Academiei Române şi experţi-colaboratori) cu privire la rolul edificant pe care Marea Neagră şi l-a asumat în contextul geopoliticii europene şi al climatului generator de parteneriate estice, balcanice, euro-asiatice. Potrivit lui Dan Dungaciu, graţie sumarului generos (154 de intrări de enciclopedie), lucrarea oferă informaţii fundamentale şi perspective multilaterale din raza de interes a geopoliticii, referitoare la gestionarea eforturilor politice, diplomatice, militare, economice ale statelor din zona de contact şi de impact a Mării Negre (Rusia, Uniunea Europeană, NATO, Peninsula Balcanică şi Turcia) în atenuarea efectelor conflictuale, specifice ‘foaierului perturbator’ al Eurasiei.