„Iete că intenția reală a protestelor ăstora pe justiție iese la suprafață, după cum bănuiam mulți. Scopul lor: modificarea legilor justiției astfel încât SĂ POATĂ FI CONTROLATĂ JUSTIȚIA CU ADEVARAT. A ieșit ieri USR cu 10 puncte – SLOGANURI PENTRU PROSTI: egalitatea magistraților în fața legii; reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); continuitatea completurilor de judecată; protejarea magistraților – avertizori de integritate; cariera magistratului și funcțiile de conducere; delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante; Inspecția Judiciară și echilibrul puterilor; transparența repartizării dosarelor; evitarea prescripției și a tergiversărilor; limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi”, scrie, pe Facebook, avocata Elena Radu.
„Numai că pe lângă 10 liniuțe, vin cu precizările care CONTEAZA pentru independența justiției și dreptul nostru la apărare și la un proces echitabil:
1. ”Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni. După desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, cca 10 magistrați în fiecare an’, conform unui comunicat transmis, luni, de USR.”
Competența la DNA? Păi a fost competența la DNA în perioada 2014-2018 și ce a făcut DNA ne-a îngrozit: acuza judecătorii ca să îi manipuleze să dea condamnările pe care le voia.
Citiți aici Raportul Inspecției judiciare referitor la activitatea DNA în 2014-2018: https://drive.google.com/…/1aoA4V7aroRTzA8ujYO3bGu…/edit
2. ”O altă propunere vizează alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex: pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților.”
Potrivit Legii nr. 305/2022:
Art. 3. — Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din
19 membri, din care:
a) 9 judecători și 5 procurori, aleși în adunările generale ale
judecătorilor și procurorilor, care compun cele două secții ale
Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru judecători și una
pentru procurori;
b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul
dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și
morală, aleși de Senat;
c) președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,
reprezentant al puterii judecătorești, ministrul justiției și
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, care sunt membri de drept ai Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art. 4. — Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii este alcătuită din:
a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
b) 3 judecători de la curțile de apel;
c) 2 judecători de la tribunale;
d) 2 judecători de la judecătorii.
De ce nu ar trebui ca fiecare tip de instanță (ICCJ, curți de apel, tribunale, judecatorii) să aibă reprezentanți în CSM?
Problemele, încărcarea sunt diferite la fiecare tip de instanță.
3. ”A treia propunere vizează întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza”
Păi asta înseamnă că judecătorul care se pensionează anul ăsta, pentru ca litigiile durează minim 1 an, nu mai primește niciun dosar. Stă în sistem ca să fie plătit degeaba, iar colegii lui să fie supraincarcați.
4. ”De asemenea, PREȘEDINTELE României va avea DREPTUL de a REFUZA motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice.”
Păi dacă toți președinții de instanțe se aleg prin vot de judecătorii instanței respective, de unde și până unde are președintele dreptul să cenzureze rezultatul votului?
Pe de altă parte, Președintelui României vor să îi dea dreptul să trieze el în justiție. De când are președintele competențe în justiție?
Parcă trebuia să fie liberă, independentă și imparțială, nu aservită Președintelui României.
5. ”Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare va fi numit printr-o procedură în trei pași: concurs organizat de o comisie tehnică; aviz conform al CSM; numire de către președintele României, cu posibilitatea de a REFUZA motivat.”
Și la Inspecția judiciară care face cercetarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, îi dăm președintelui drepturi să refuze numirea. Nu contează rezultatul concursului, ai Președintele drept de veto.
6. ”Pentru evitarea prescripției răspunderii penale și a tergiversărilor proceselor, USR propune: majorarea termenului de prescripție specială cu ÎNCĂ JUMATE din termenul general; clarificarea regimului infracțiunilor unice cu mai multe acte materiale; termenul de prescripție începe să curgă de la data săvârșirii ultimului act material, nu de la data săvârșirii ultimului act; întărirea plângerii împotriva tergiversării procesului și a duratei excesive.”
Păi, Codul penal zice acum așa:
Art. 155 alin 4 Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu ÎNCĂ ODATĂ, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.
Deci, termenul prescupției speciale este EGAL cu cel al prescripției generale. USR VREA SĂ ÎL ÎNJUMĂTĂȚEASCĂ.
Art 154 alin (2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act.
Ce nu i-o fi clar aici?
Plângerea împotriva tergiversării e și acu în lege. Cum vor să îl întărească? Ca la prescripția specială?
NU E VORBA DE JUSTIȚIE!
ESTE VORBA DE CONTROLUL JUSTITIEI”, scrie aceasta.
Sursa: Ecopolitic.ro
