„“Oamenii-cheie în justiţie sunt preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi, ai DNA, DIICOT. Aici sunt cheile în justiţie”. Cel care a spus asta a și pus mâna pe aceste chei ale justiției (se numeau pe atunci Stanciu, Ionuț Matei, Kovesi ș.a.) și le-a folosit pentru a construi teroarea prin justiția de tip SRI-DNA. Toți șefii din justiție erau „parteneri de nădejde”. Memoria noastra colectivă e foarte scurtă și suferim de un sindrom Stockolm în masă, cu cât suntem mai abuzați cu atât începe să ne placă”, scrie, pe Facebook, avocatul Toni Neacşu.
„În zilele noastre cheile justiției nu mai sunt la discreția președintelui. Comisia Europeană ne-a obligat să depolitizăm numirile la șefia parchetelor si a ICCJ, ceea ce am făcut prin Legile justiției din 2022, care au constituit atât jalon în PNRR cât și argument pentru ridicarea MCV.
Numirea procurorilor la vârful parchetelor depinde acum mai degrabă de ministrul justiției, președintele Nicușor Dan neputând numi pe cine dorește ci exclusiv propunerea făcută de Radu Marinescu, ministrul PSD al justiției. Implicat mai este si Consiliul Superior al Magistraturii, iar procedura de selecție este publică și transparență.
Deci, de ce se cere modificarea legilor justiției din 2022? Ghici, ghicitoarea mea.
Mandatele actualilor procurori șefi ai DNA, DIICOT și al procurorului general PICCJ expiră în martie 2026 (în aprilie la DIICOT) iar deja în luna ianuarie ministrul justiției trebuie, potrivit legii, sa declanșeze procedurile pentru noile numiri”, scrie Neacşu.
El mai spune: „USR-ul, călărind protestul magistraților doar față de cea ce ei consideră teroarea șefilor și a Inspecției Judiciare, a solicitat oficial, chiar prin vocea președintelui, demisia sau revocarea fostului ministru al justiției Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu este un personaj important în PNL, e prim vicepreședinte, și probabil personajul ministerial cu cea mai lungă carieră de după 1990. Dă impresia fie că e nemuritor (rece oricum e), fie că sprijinul pentru funcții îi vine dincolo de partide, de la acele structuri speciale ale statului care își doresc continuitatea transpolitică (ghici care!). Lista oricărui nou Guvern, indiferent de partidele care îl formează sau sub ce președinte se constituie, începe invariabil cu dul Cătălin Predoiu, care devine din ce în ce mai mult un substantiv comun. El e adevăratul „ciucă al nostru”, dincolo de nefericitul fost premier și lider al PNL cu acest nume.
Revenind, USR își anticipează mazilirea din Guvern iar exploatarea politicianistă a crizei din justiție îi vine mănușă pentru a încerca o revenire în opțiunile de vot, marota anticorupție (corupții celorlalți, nu ai lor) fiind singură temă care l-a adus vreodată în prim plan. Opoziția nu o mai poți face față de AUR sau abstractul pericol rusesc, trebuie să te rațoiești la cei care guvernează, adică la ceea ce va deveni în curând în retorica lor monstruoasa coaliție PNL-PSD sau USL 2.0.
Săptămâna viitoare vom avea probabil premiera votării de către coaliția de guvernare a unei moțiuni simple împotriva unui ministru propriu: dna Diana Buzoianu de la mediu. PSD îi va da, cel mai probabil, un vot de blam. Moțiunea simplă nu produce de plano demiterea (revocarea) ministrului arătat cu degetul, dar va pune presiune politică pe premier. Și, bineînțeles, va duce la o păruială la vedere între USR și PSD, cu accente mult mai pronunțat isterice decât până acum. Votarea unei moțiuni simple nu este motiv formal de denunțare unilaterală a acordului de guvernare, deși este trecută interdicția parlamentarilor puterii să voteze așa ceva.
Dacă aceasta va trece cu voturile PSD va produce însă efecte politice, premierul fiind pus sub presiune.
În acest context un contraatac este aproape o obligație de strategie și supraviețuire politică. Capul lui Moțoc e mult prea evident că trebuie să fie Cătălin Predoiu ca să nu anticipam o moțiune simplă similară depusă de data asta de USR. Presiunea străzii, oricât de exagerat va fi ea prezentată de media care îi este fidelă USR-ului, nu va fi suficientă pentru a determina o demisie, așa încât trebuie apelat și la singurele instrumente parlamentare pe care le au la dispoziție.
O moțiune simplă a USR depusă în Senat e posibil, la limită, să treacă. Pentru asta e nevoie să fie votată de majoritatea senatorilor prezenți, adică cel mult de un număr de 67. USR deține, împreună cu AUR și celelalte grupuri de opoziție, un număr de 65 de voturi (19+28+12+6). PNL cu UDMR au împreună doar 32 de voturi deci arbitru va fi PSD, care va fi suficient și doar să asigure cvorumul de ședință pentru a permite moțiunii să treacă.
Nu știu dacă se va întâmpla așa (sesiunea parlamentară aproape s-a încheiat), dar instrumentalizarea scandalului din justiție de către USR și grupurile civice din trena lui, stabilirea ca fiind revendicări principale demisia lui Predoiu și modificarea legilor justiției din 2022, aparținând Guvernului liberal (nemodificabile, pentru că săptămâna viitoare se depune cererea de plată nr. 4), dar și încercarea de a elimina rolulul ministrului PSD al justiției din numirea procurorilor șefi (în așa fel încât Nicușor Dan să le poată face arbitrar) poziționează deja acest partid în acțiuni tipic antiguvernamentale”.
Sursa: Ecopolitic.ro
