Compania Azomureş a propus, joi, autorităţilor locale şi judeţene, un proiect de captare a căldurii degajate de combinatul chimic, care acum este eliberată în atmosferă, şi introducerea acesteia într-un sistem centralizat de furnizare a agentului termic către populaţie, fapt încurajat la nivel european.
‘Vedem acum, la început de sezon rece, că sunt oraşe în România care au mai mult sau mai puţin probleme legate de încălzirea centralizată. Noi revenim cu acest proiect. Ştim că este o chestiune destul de delicată de a reveni la un sistem de încălzire centralizat, dar vedem că se întâmplă nu doar în ţări europene, ci şi în oraşe, un exemplu este Oradea unde funcţionează acest sistem foarte bine, iar noi putem fi un furnizor de agent termic având în vedere planurile pe care le avem. Suntem aici pentru a continua şi pentru a fi alături de comunitate, iar în loc să eliberăm această căldură în atmosferă, ar fi benefică cel puţin pentru o anumită categorie de populaţie sau pentru un anumit număr de locuinţe. E un proiect foarte, foarte ambiţios dar, probabil, având la dispoziţie fonduri europene, pentru că UE încurajează acest lucru’, a declarat, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Azomureş, Ovidiu Maior.
El a arătat că, în urma studiilor efectuate de Azomureş, una dintre sursele mari de PM 10, PM 2,5 se datorează încălzirii locuinţelor şi că aşa cum companiile din industrie au obiective în Acordul Green Deal pe care trebuie să le atingă, tot aşa şi comunităţile vor avea de atins obiective legate de trafic, de încălzirea locuinţelor, de reducerea emisiilor de orice fel.
‘Iar această soluţie pe care noi o propunem ştim că a funcţionat, poate funcţiona, poate fi de exemplu în paralel cu actualul sistem. E drept, investiţiile trebuie să aparţină autorităţilor locale şi judeţene, poate chiar şi naţionale, şi prin aceste fonduri europene. Dar e un început. Suntem dispuşi să demarăm un proiect-pilot în imediata apropiere a Azomureş, dacă există interes în acest sens. Şi nu neapărat pentru Târgu Mureş. Poate fi şi pentru Cristeşti, şi pentru Sâncrai, pentru început. Trebuie să avem în vedere că cât de cât infrastructura există. În cartierul Mureşeni, de exemplu, a fost funcţional sistemul, infrastructura subterană există. Ţevile trebuie înlocuite dar canalele prin care trec acele ţevi până în scara blocului există. E nevoie de voinţă, de dialog între noi ca posibil furnizor, autorităţi, comunitatea şi aşa mai departe. E nevoie de o simbioză în acest obiectiv’, a subliniat Ovidiu Maior.
Reprezentantul Azomureş a spus că, în cadrul întâlnirii de joi, cu autorităţile locale şi judeţene, nimeni nu a contestat importanţa acestui proiect.
‘În timpul întâlnirii de astăzi nimeni n-a zis nu. Au spus că este foarte dificil. Şi noi spunem că e greu de pus în practică dar nu imposibil’, a precizat Ovidiu Maior.
La conferinţa de presă a participat şi directorul general al Azomureş, Harri Kiiski.
