Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a îndemnat vineri, la Bookfest, la păstrarea vie în memorie a istoriei recente, care a inclus, în perioada comunistă, privarea de libertate şi aruncarea în beciurile Securităţii inclusiv a unor tineri elevi.
Bănescu a participat la lansarea volumelor autobiografice ‘Celula de minori. Cinci ani în temniţele şi lagărele de muncă forţată ale României comuniste’ şi ‘Tenebre şi lumini. În pânza de păianjen a Securităţii’, semnate de Alexandru Teodorescu, desfăşurată la standul Editurii Cartea Românească, în prezenţa unor elevi ai Liceului ‘Matei Basarab’, unde a fost profesor autorul cărţilor.
‘Nu avem voie să uităm, este ideea de la care porneşte o asemenea carte (‘Celula de minori’ n.r.), ca şi urmarea ei. De ce nu avem voie să uităm? Pentru că nu uităm un adevăr teoretic, care a stat în miezul comunismului ca ideologie. A uita înseamnă a-i uita pe oamenii care au fost stâlciţi în bătaie, cărora li se scoteau dinţii, care erau spânzuraţi de păr ca Elisabeta Rizea într-un beci al Securităţii, care erau bătuţi până leşinau, care erau călcaţi în picioare, care erau încurajaţi să se tortureze unii pe alţii în temniţe, care ajungeau să mănânce lături şi nu mâncare’, a afirmat Bănescu.
El i-a îndemnat pe elevii prezenţi la lansare să citească cele două volume.
‘Citiţi această carte şi veţi vedea până unde poate coborî omul în abjecţie. E vorba de torţionarii creaţi de un sistem în care Diavolul era la el acasă. Citiţi aceste cărţi şi veţi înţelege că cei care au supravieţuit şi au decis că nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat atunci merită tot respectul nostru şi iubirea noastră fie şi de la distanţă, pentru că sunt oameni datorită cărora, prin lupta cărora, chiar învinşi cândva ca oameni care au participat la o bătălie, au contribuit în timp, aceşti oameni, cei mai frumoşi moral dintre noi, la ceea ce în 1989 în sfârşit s-a întâmplat, adică învingerea, surparea unui sistem diabolic, inuman, precum a fost sistemul comunist care izgonea din comunitate curajul, demnitatea şi instala în locul lor laşitatea, delaţiunea, frica, întunericul de toate felurile. Evident, era izgonit Dumnezeu şi credinţa, era instalat ateismul şi răutatea care iradiază dintr-un om care nu crede în nimic şi despre care Victor Hugo spunea că e capabil de orice’, a mai spus Vasile Bănescu.
Prezent la lansare, Alexandru Teodorescu, profund emoţionat, le-a spus elevilor că volumele le sunt dedicate.
‘Am scris cărţile pentru voi, pentru a împiedica ca trecutul să se repete. Aceste două cărţi sunt maşina timpului. Când le citiţi, călătoriţi în trecut, dar fiindcă ne-am cunoscut vă va fi uşor să reveniţi în prezent. (…) Voi, dragii mei elevi, sunteţi speranţa acestei ţări. Am repetat de o mie de ori, dar o fac încă. Sunteţi o generaţie foarte bine pregătită, sunteţi la un liceu extraordinar, un liceu care vă dă posibilitatea să fiţi voi înşivă’, a transmis Alexandru Teodorescu.
Alexandru Teodorescu s-a născut în 1941, în Bucureşti, şi a studiat la Liceul ‘Matei Basarab’. În 1958, în ultima clasă de liceu, intră în organizaţia anticomunistă Frontul Eliberării Naţionale, înfiinţată de unul dintre colegii săi. Organizaţia a avut 13 membri şi a funcţionat până în mai 1959, când au fost cu toţii arestaţi, minori fiind, pentru uneltire împotriva ordinii sociale. În două articole apărute în ‘Scânteia tineretului’ (1959 şi 1960), membrii organizaţiei sunt numiţi ‘bandiţi contrarevoluţionari’. Elevii au primit condamnări între 5 şi 23 de ani de muncă silnică. În aprilie 1964 li s-au comutat pedepsele şi au fost eliberaţi.
După eliberare, Alexandru Teodorescu lucrează ca salahor pentru a putea absolvi liceul la fără frecvenţă. Studiază engleza la Universitatea din Bucureşti, limbă pe care o va preda la Liceul ‘Matei Basarab’ şi la Liceul ‘C.A. Rosetti’. În 1977, se stabileşte în Germania. Studiază franceza la ‘J. W. Goethe’ Universitat. Predă engleza şi franceza, până în 2003, la Liceul Catolic Bischof-Neumann-Schule din Konigstein im Taunus. Din 2004, studiază Istoria Artei la ‘J.W. Goethe’ Universitat, unde actualmente este doctorand.
