Barna Tanczos:Vom trata cu prioritate problema deşertificării; avem fonduri pentru împăduriri, trebuie să găsim terenurile

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, joi, la Craiova că problema împăduririlor este una generală la nivel naţional, dar pentru zona de sud a ţării este nevoie de un program bazat pe studii ştiinţifice prin care să fie oprit fenomenul de deşertificare. Potrivit ministrului Mediului, există fonduri disponibile pentru finanţarea programului de împădurire, însă trebuie găsite şi terenurile care să fie puse la dispoziţia autorităţilor. ‘Problema împăduririi este una generală la nivel naţional, dar în această regiune, în acest judeţ (n.red. judeţul Dolj), avem nevoie de ceva mai mult: avem nevoie de un program bazat pe studii ştiinţifice făcute de colegii noştri din domeniul agriculturii care să oprească fenomenul de deşertificare. Am constat că există un model de practică, o soluţie care dacă este tratată cu seriozitate şi dusă la nivel de program regional poate să oprească acest fenomen al deşertificării. Am stabilit împreună cu domnul ministru Ciucă (n.red. ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj), că la nivel de Guvern, la nivelul Ministerului Mediului vom trata cu prioritate această problemă’, a spus Barna Tanczos. Ministrul Mediului a mai afirmat că programul de combatere a deşertificării va fi unul multianual, pe o perioadă de cel puţin 10 ani. ‘Am stabilit că vom demara un program multianual, pe cel puţin 10 ani, de luptă împotriva fenomenului de deşertificare. Vom avea întâlniri cu autorităţi publice locale, cu fermieri, cu persoane care deţin terenuri în aceste zone deşertificate pentru a găsi soluţiile cele mai bune împreună cu ei, de punere la dispoziţia ministerului şi a instituţiilor subordonate Regiei Naţionale a Pădurilor sau Garda Forestieră a terenurilor pentru împăduriri. Vom avea o discuţie cu factorii implicaţi în agricultură, să vedem în ce măsură susţin şi fermierii şi staţiunile de cercetare propunerile pe care le vom prezenta şi să începem în cel mai scurt timp posibil un asemenea program. Fondurile există şi vor suplimentate din Programul de Relansare şi Rezilienţă. Avem şi în momentul de faţă fonduri disponibile pentru a finanţa un asemenea program, va trebui să găsim soluţia optimă pentru asigurarea suprafeţelor şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor, care se vor ocupa de program, a terenurilor pentru împăduriri’, a mai spus Barna Tanczos. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj, au participat la o întâlnire cu conducerile instituţiilor de mediu din Dolj şi au avut discuţii cu primari şi locuitori din comunele Poiana Mare şi Călăraşi pe tema deşertificării şi împăduririi. La întâlniri au fost prezenţi şi deputaţii PNL Ştefan Stoica, preşedintele PNL Dolj, şi Nicolae Giugea. Ministrul Nicolae Ciucă a declarat că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare a identificat că cea mai mare problemă a Doljului este deşertificarea, care poate fi stopată prin implicarea tuturor instituţiilor şi voinţă politică. ‘Îi mulţumesc domnului ministrul Barna Tanczos, că a avut disponibilitatea să mă asculte şi să îşi rupă o zi din agenda destul de încărcată pentru a vedea la faţa locului o problemă foarte mare a judeţului Dolj, pentru care este nevoie de implicarea tuturor instituţiilor pentru a stopa acest fenomen al deşertificării şi degradarea terenurilor. Printr-o coordonare cu autorităţile locale vom continua împădurirea în sectorul Dăbuleni-Sadova-Mârşani şi vom începe împădurirea în zona Ciuperceni-Poiana Mare-Desa, unde începe zona de deşertificare. La nivelul Prefecturii Dolj, comisia care se ocupă de combatarea deşertificării trebuie să devină cât mai activă şi, împreună cu directorii şi specialiştii şi cu implicarea Facultăţii de Agronomie, să realizeze acel studiu care să asigure un plan de acţiune pe cel puţin 10 ani. Prin voinţa politică vom putea găsi cea mai potrivită soluţie pentru acest demers’, a spus Nicolae Ciucă. Potrivit Strategiei de dezvoltare a Doljului, deşertificarea, aridizarea, uscarea anormală a arborilor şi invazia bolilor şi a dăunătorilor au luat tot mai mult amploare în judeţul Dolj, care este cea mai expusă zonă din România la fenomenul deşertificării, întrucât fenomenul schimbărilor climatice a fost amplificat de tăierea pădurilor şi a perdelelor forestiere. Doljul are un grad de împădurire de circa trei ori mai mic decât media naţională, iar miile de hectare de dune de nisip ‘înghit’ în fiecare zi terenurile fertile.