Circa 40% dintre copiii cu vârste între 8 şi 12 ani din România au fost supuşi, în ultima lună, cel puţin unei experienţe de victimizare la şcoală: fizică, verbală sau relaţională, iar 14% dintre ei spun că au fost supuşi unor astfel de tratamente de cel puţin trei ori în ultimul an, conform studiului internaţional ‘Lumea copiilor’, efectuat de o echipă de la Universitatea din Oradea.
‘Conform datelor din studiul ‘Lumea copiilor’, românii cu vârsta între 8 şi 12 ani se declară, în mare, foarte mulţumiţi de viaţa lor, de locuinţă, de familie şi de prieteni. Dincolo însă de acest grad ridicat de mulţumire, vin răspunsurile care reflectă probleme. La şcoală, cam 40% dintre copii au fost supuşi, în ultima lună, cel puţin unei experienţe de victimizare: fizică, verbală sau relaţională, iar 14% dintre ei spun că au fost supuşi unor astfel de tratamente de cel puţin trei ori în ultimul an’, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Biroul de presă al Universităţii Oradea.
Cercetarea sociologică a fost realizată de o echipă de cercetători şi studenţi de la Şcoala Doctorală de Sociologie a Universităţii din Oradea, coordonată de prof. univ. dr. Sergiu Bălţătescu şi conf. univ. dr. Claudia Bacter. Studiul face parte din proiectul ‘Bunăstarea copiilor din România’, fiind finanţat de Fundaţia ‘Botnar’ din Elveţia. Chestionarele au fost aplicate unui număr de 3.296 de copii, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani.
‘Copiii români suferă mai mult de victimizare de către colegi, comparativ cu cei din alte ţări. Uneori aceste fapte iau forme grave, precum bullying-ul la şcoală. Copiii romi, cei cu dizabilităţi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg şi cei lăsaţi în grija altor rude, de părinţii care au imigrat, au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalţi. Protejarea acestor copii vulnerabili trebuie să fie în centrul politicilor statului român’, a subliniat sociologul Sergiu Bălţătescu, coautor al studiului.
Chiar dacă majoritatea copiilor, 75-80% dintre ei, sunt mulţumiţi de lucrurile pe care le au, aproape un sfert dintre ei sunt, adesea sau tot timpul, îngrijoraţi în legătură cu banii pe care îi deţine familia, arată datele cercetării. ‘Interesant este’, remarcă sociologul, ‘că cei mai mici copii, cei de 8 ani, sunt mai îngrijoraţi decât cei mai mari de 10-12 ani’.
Potrivit studiului, aproape 7% dintre copii nu au întotdeauna, unii chiar niciodată, destulă mâncare pe masa de fiecare zi. Şi există un procent de circa 10% de copii defavorizaţi care nu au echipament pentru şcoală, nu au acces la Internet sau bani de buzunar.
‘În schimb, un procent foarte mare de copii, peste 80%, sunt foarte mulţumiţi de timpul liber şi de modul cum şi-l petrec. Date recente, culese în cadrul aceluiaşi program de studii, arată însă că acest procent scade drastic în perioada pandemiei de care copiii au fost foarte afectaţi’, precizează sociologul.
Universitarul orădean a ajuns la concluzia că, faţă de ţările din jur, stăm mai bine la unele capitole şi mai ales în ceea ce priveşte satisfacţia. Se poate spune că micuţii români sunt foarte mulţumiţi de condiţiile lor de viaţă, dar şi de viaţa lor, luată ca întreg. ‘Dar, dacă comparăm situaţia lor materială, nu e o surpriză să aflăm că este mai problematică decât a celor mai mulţi dintre copiii din Europa’, arată sociologul orădean.
Având în vedere datele studiului ‘Lumea copiilor’, Sergiu Băltăţescu ar sugera decidenţilor de politici publice câteva recomandări.
‘În primul rând, aceste date de sondaj arată că e nevoie de mai multă conştientizare a nevoilor copiilor şi de intensificarea preocupărilor privind îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Chiar dacă, în situaţii normale, copiii români au printre cele mai ridicate niveluri de satisfacţie şi fericire dintre cele 35 de ţări incluse în eşantion, date mai recente arată cât de fragilă este această fericire şi cât de drastic a fost afectată în pandemie. Deci, prima preocupare ar trebui să fie cea de monitorizare atentă a situaţiei şi opiniilor copiilor’, a mai declarat profesorul universitar Sergiu Băltăţescu. AGERPRES / (AS – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
