Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, a declarat marţi că instituţia va crea o aplicaţie prin care cetăţenii judeţului să trimită fotografii ale depozitelor neconforme din localităţile lor, pentru a se alcătui astfel o hartă, iar în zonele respective vor acţiona ulterior echipe ale poliţiei cu camere mobile.
‘Dorim să avem o hartă, făcută de cetăţeni, a depozitelor ilegale din judeţul Bihor. Oricât s-ar zbate comisarii de la Garda de Mediu,n-au cum să perieze toate gropile de la marginea localităţilor. Şi-atunci, cum sunt mulţi cetăţeni care au telefon mobil, care nu vor să fie comuna lor o groapă de gunoi, pot trimite o fotografie pe tema asta. Vom avea o aplicaţie simplă şi banală şi vom putea să intervenim mult mai rapid, în parteneriat cu autorităţile locale’, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă.
La exact un an de când a fost semnat (pe 15 decembrie 2020) un protocol de colaborare pentru o acţiune integrată vizând curăţenia în judeţul Bihor, preşedintele CJ Bihor i-a invitat, marţi, la o întâlnire de bilanţ pe prefectul Dumitru Ţiplea şi conducătorii celorlalte instituţii implicate: Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Garda de Mediu Bihor, Secţia Drumuri Naţionale Oradea şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Bihor.
Preşedintele CJ Bihor a motivat ca prioritate curăţenia în judeţ şi a enumerat direcţiile mari ale acţiunii concertate derulate în ultimul an în judeţ pentru curăţenie: stabilirea de standarde şi penalităţi explicite, sistem de colectare funcţională în tot judeţul, gestionarea câinilor fără stăpân, proiecte în zone turistice, educaţie şi voluntariat, alocarea de bugete publice pentru prestări servicii, sancţionarea celor care murdăresc mediul, parteneriatul între instituţii publice.
Prefectul Dumitru Ţiplea a subliniat că în cei doi ani de mandat, pe lângă digitalizare şi eficientizarea activităţii instituţiilor deconcentrate, a avut în vedere şi grija faţă de mediu, respectiv ordine şi curăţenie în tot judeţul.
Şeful IPJ Bihor, chestorul Alin Haniş, a precizat că au început cu identificarea zonelor de depozitare ilegală a deşeurilor şi sancţionarea persoanelor care nu respectă legea în domeniu. Acţiunile s-au derulat în parteneriat cu comisarii de mediu şi cu dotarea de la CJ care a achiziţionat camere video mobile şi autonome.
‘Pentru prima dată am putut monta camere şi în locuri mai greu accesibile. Adică nu avem nevoie nici de lumină sau de curent pentru a identifica persoane sau maşinile care transportă şi aruncă ilegal deşeuri’, a afirmat şeful IPJ Bihor.
Astfel, în 2021, au fost depistate 300 de persoane, care au aruncat deşeuri în preajma drumurilor naţionale, judeţene sau locale, sancţiunile fiind în valoare de 240.000 de lei şi două autovehicule confiscate.
De la Garda de Mediu Bihor, comisarul Monica Crişan a menţionat faptul că s-a alocat personal pentru identificarea depozitărilor neconforme şi incendierii de deşeuri, fiind date 20 de avertismente şi 68 de sancţiuni, în cuantum de 1.068.000 de lei. De asemenea, au fost depuse şi două sesizări penale pentru arderi de deşeuri şi pentru deversări de deşeuri periculoase.
APIA Bihor a fost inclusă în parteneriat deoarece face verificări în teren a modului în care sunt curăţate zonele agricole conexe cu drumurile naţionale. Potrivit directorului Cristian Câmpan, verificările lor au urmărit, prioritar, terenurile situate pe lângă drumurile naţionale: DN 1, DN 76 şi DN 79. Instituţia a notificat 80 de fermieri, cu termen până în ianuarie 2022, dar mare parte dintre ei s-au şi conformat. De anul viitor, vor începe noi trasee în judeţ.
În ce priveşte Secţia Drumuri Naţionale Oradea (ce are în administrare 500 de kilometri de şosele), directorul Traian Bulzan a declarat că s-au efectuat tăieri de lăstăriş pe 500 de hectare pe lungimea drumurilor, s-a efectuat cosit mecanizat şi au colectat, din parcări şi de pe marginea drumurilor, 270 de tone de deşeuri, adică în jur de 500 de kilograme pe kilometru, ‘o cantitate enormă’.
‘A fost un an de reglare a acestor colaborări, şi deci anul viitor, randamentele trebuie să fie mai bune şi nivelul de curăţenie va trebui să se vadă de către oricine. Curăţenia este totuşi un rezultat al unui parteneriat, între autorităţi, între cetăţeni. Dar fiecare trebuie să-şi facă partea de responsabilitate: autorităţile să stabilească un cadru explicit, cei care au de sancţionat să sancţioneze, cei care trebuie să facă curăţenie să o facă, iar cei care trebuie să o menţină trebuie să fie conştienţi de acest lucru, altfel nu am făcut nimic’, a subliniat Ilie Bolojan.
În opinia lui, autorităţile vor trebui să se concentreze mult mai serios pe partea de sancţiuni.
‘Să existe nu trei maşini confiscate, ci probabil 30 de maşini confiscate (cu care se transportă deşeuri, n.r.), sute de amenzi – chiar dacă nu ne place să facem acest lucru, dar fără acest element de coerciţie, bugetele publice cheltuite pentru a face curăţenie vor fi mari. Anul viitor ne vom concentra inclusiv să identificăm pe cei care aruncă din maşini, pentru că este o practică să consideri că şanţul în acostamentul drumului este coşul de gunoi. Partea de educaţie pentru a face curăţenie este o altă chestiune importantă, dar şi acţiunile de voluntariat’, a mai spus preşedintele CJ Bihor. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)