AcasăStiri generaleBihor: Cercetare sociologică internaţională pe tema stresului şi epuizării la muncă, cu...

Bihor: Cercetare sociologică internaţională pe tema stresului şi epuizării la muncă, cu implicarea Universităţii Oradea

Persoanele care doresc să afle, pe loc, dacă şi în ce mod sunt dependente sau afectate de muncă pot participa la o cercetare sociologică internaţională, derulată de prof. univ. dr. habil. Sergiu Bălţătescu, de la Universitatea din Oradea, şi parteneri străini, cu privire la satisfacţia şi riscurile pe care le reprezintă, pentru fiecare din noi, locul de muncă.

‘România este una dintre ţările europene a cărei forţă de muncă lucrează cel mai mult, ca număr de ore săptămânal. Prin urmare e de aşteptat ca românii să se confrunte cu multe probleme de muncă, stres şi epuizare, cu efecte negative asupra bunăstării la locul de muncă, şi în general. Datele furnizate de un astfel de sondaj ne vor da indicaţii asupra a cât de larg sunt răspândite aceste fenomene şi vor constitui o bază pentru politici privind stresul şi epuizarea la locul de muncă’, a declarat luni, pentru AGERPRES, cercetătorul Sergiu Bălţătescu.

Potrivit acestuia, informaţiile vor fi culese până la finele lunii mai, sondajul online este realizat în peste 60 de ţări de pe 6 continente şi şi este disponibil şi în limba română la adresa: https://experior.limesurvey.net/627263?lang=ro .

De remarcat este faptul că, imediat după completarea chestionarului legat de acest studiu, oricine poate primi răspunsuri, personalizate şi foarte interesante, legate de propriul job şi propria-i persoană.

Profesorul univ. dr. Sergiu Bălţătescu de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială, al Universităţii din Oradea, colaborează la acest sondaj internaţional, proiectul fiind realizat de o echipă internaţională condusă de dr. Edyta Charzynska, de la Universitatea Silezia din Katowice şi de dr. Pawel Atroszko de la Universitatea din Gdansk, fiind susţinut de Centrul Naţional de Ştiinţă din Polonia.

‘Cercetătorii îşi propun, la final, să furnizeze date despre costurile enorme ale stresului cronic în mediile de lucru şi în afara acestora, care sunt direct atribuite dependenţei de muncă la nivel mondial şi doresc să înţeleagă care sunt factorii care contribuie cel mai mult la dependenţa de muncă, depresia legată de muncă şi burnout pentru a dezvolta cele mai bune practici pentru prevenirea şi tratarea acestora’, a precizat prof. univ. dr. Sergiu Bălţătescu.

Rezultatele acestei cercetări pot oferi o bază ştiinţifică recomandărilor adresate guvernelor cu privire la condiţiile de muncă şi pot influenţa politicile şi procedurile organizaţiilor privind climatul de muncă şi valorile organizaţionale, pentru a minimiza riscul dezvoltării dependenţei de muncă şi a atenua efectul acesteia asupra sănătăţii şi bunăstării. Ca atare, a subliniat sociologul orădean, cercetarea poate contribui la o reducere semnificativă a suferinţei umane la nivel mondial şi la o îmbunătăţire notabilă a productivităţii pentru organizaţii, instituţii şi economie la nivel de ţară.

La acest studiu pot participa adulţii români, angajaţi cu normă întreagă într-o organizaţie cu cel puţin 10 angajaţi în total şi care lucrează pentru actualul angajator de cel puţin un an. Studiul durează aproximativ 15-20 de minute şi este anonim.

‘Imediat după completarea sondajului, toţi participanţii vor obţine feedback detaliat cu privire la funcţionarea lor psihosocială la locul de muncă, inclusiv riscurile de dependenţă de muncă, depresie legată de muncă şi burnout şi potenţiali factori de risc organizaţionali şi individuali care contribuie la funcţionarea lor la locul de muncă. Toate acestea pot ajuta la identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe personale şi organizaţionale şi la îmbunătăţirea performanţei la locul de muncă şi a bunăstării în şi în afara mediului de lucru. Participanţii vor fi direcţionaţi către o pagină web unde vor fi disponibile informaţii detaliate privind interpretarea rezultatelor lor, alături de recomandări privind disponibilitatea soluţiilor de tip self-help sau de ajutor profesional’, a explicat universitarul orădean.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks