Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) din Oradea a marcat, miercuri, în noul său sediu, din strada Armatei Române nr.1/A, deschiderea oficială a expoziţiei permanente de etnografie, amenajată în cadrul unui proiect de finanţare transfrontalier, început în 2019.
‘Secţia de Etnografie este, de fapt, cea care încununează Muzeul Ţării Crişurilor din perspectiva expoziţiilor permanente. Cred că prin prezentarea ei către public se împlineşte un proiect care a început în 2007 şi care iată, astăzi, ajunge să fie pus în operă, un proiect care cred eu demonstrează că Muzeul Ţării Crişurilor este o instituţie reper pentru muzeografia românească, dar şi pentru cultura românească. De asemenea, aş sublinia ideea că, în cazul secţiei de etnografie, dar şi în cazul celorlalte secţii ale muzeului care au fost deja inaugurate, valoarea patrimoniului este demonstrată prin numeroasele piese de tezaur deţinute’, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, fostul director al MTC, criticul de artă Aurel Chiriac, mulţi ani şef al secţiei de etnografie.
Prezentarea expoziţiei de etnografie a fost făcută de actualul director al muzeului Gabriel Moisa, de şeful Secţiei de Etnografie, Ioan Goman, alături de care a fost prezent şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Călin Gal, muzeul fiind subordonat Consiliului Judeţean.
‘Eu nu pot decât să vă felicit pentru realizarea acestui proiect. Mulţumesc domnului Chiriac şi conducerii muzeului care a început acest proiect, tuturor colegilor dum care au participat la realizarea acestuia. A fost un proiect prin care am atras 3 milioane de euro, dintr-un total de 10 milioane. Mă bucur că s-a finalizat şi într-un moment important pentru istoria Muzeului Ţării Crişurilor, săptămâna trecută fiind sărbătorit un secol şi jumătate de la atestarea muzeografiei în judeţul Bihor’, a declarat Călin Gal.
Ioan Goman a precizat că vizitatorul este întâmpinat în holul central de câteva obiecte cu valoare simbolică pentru lumea satului: o poartă ţărănească – simbol al hărniciei, un hambar – simbol al belşugului şi ghizdul din bârne al unei fântâni – simbol al comuniunii.
În sălile etajului trei al clădirii, pe o suprafaţă de circa 1.200 de metri pătraţi, sunt expuse în jur de 2.000 de obiecte muzeale, nici 10% din patrimoniul secţiei. Sunt aduse în faţa publicului, într-un mod integrat şi cât mai comprehensiv, cele mai relevante aspecte din viaţa de odinioară a locuitorilor din Ţara Crişurilor.
Cei şapte muzeografi specialişti ai secţiei, împreună cu restauratorii şi personalul tehnic au amenajat în primul rând ‘uliţele’ (coridoarele) principale, cu fotografii de mari dimensiuni ale caselor din diferite perioade istorice şi în vitrine, obiecte reprezentative din case.
Cele două părţi ale circuitului expoziţional sunt dedicate culturii spirituale (obiceiuri şi tradiţii) şi culturii materiale (ocupaţii practicate şi modul de valorificare a produselor obţinute).
Sălile de vizitare au refăcut atmosfera vieţii ţărăneşti începând de la obiceiurile legate de naştere, căsătorie, moarte, cele de peste an – colindatul, încondeiatul ouălor, precum şi ocupaţiile rurale: păstorit, agricultură, alimentaţie, pescuit, albinărit, viticultură, pomicultură şi nu în cele din urmă meşteşugurile specifice: lemărit, ferărit, olărit. O sală este dedicată târgului de produse.
După peste 30 de ani în care Muzeul Ţării Crişurilor a funcţionat în Palatul Baroc din Oradea, clădirea impozantă a fost retrocedată prin sentinţă definitivă în iulie 2004, către Biserica romano-catolică. Prin strădanii conjugate, MTC s-a mutat în noul sediu, fosta Garnizoană, unde s-au redeschis etapizat secţiile acestuia, în amenajări moderne, cu dotări de ultimă generaţie, care au fost posibile prin finanţare cu fonduri naţionale şi europene.
Muzeul are o colecţie vastă, de peste 470.000 de obiecte muzeale, prezentată în secţii permanente: Istorie, Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Artă. Astfel, la etajul unu, se pot vizita secţiile Ştiinţele Naturii, Arheologie şi Istorie (până la Evul Mediu). Etajul doi cuprinde secţiile de Istorie modernă şi contemporană şi Artă, iar etajul trei, Etnografie. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
