Grupul statuar ‘Grădina filosofică’, cea mai importantă operă din viaţa artistului orădean de renume mondial Nandor Wagner, este expus începând de marţi în holul central al Bibliotecii Judeţene din Oradea, în cadrul Zilelor Sfântului Ladislau (19 – 25 iunie).
Lucrarea adusă la Oradea, pentru Zilele Sfântului Ladisalu, este o replică în mărime naturală a grupului statuar original, realizată în anul 2022, de către Galeria de Artă din Budapesta, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nandor Wagner.
Grupul statuar a fost creat cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie, prin imprimare 3D, după original, însă păstrează idei filosofice străvechi şi transmite credinţa în unitatea umanităţii. Cele opt figuri reprezentate simbolizează valorile comune ale religiilor monoteiste.
În cercul interior sunt reprezentaţi fondatorii religiilor monoteiste şi un filosof: Iisus Cristos, Părintele Avraam, faraonul Akhenaton, Buddha şi filosoful Lao Tze, iar în afara acestuia, trei mari gânditori, trei trimişi, care au atins iluminarea spirituală şi au realizat-o în contextul social al timpului lor: Sfântul Francisc de Assisi, Prinţul Bodhidharma şi Mahatma Gandhi.
Toţi stau cu faţa spre centru, unde o sferă strălucitoare simbolizează o esenţă comună (numită Dumnezeu, Allah, Re, Kamisama sau Hotokesama), dar poate reprezenta şi Pământul.
Artistul însuşi şi-a formulat mesajul grupului său statuar, de actualitate şi azi, astfel: ‘Cooperare pentru o mai bună înţelegere reciprocă! … Pentru ca diferitele culturi şi religii să se poată apropia, trebuie să ne întoarcem la ceea ce ne uneşte’.
‘Mesajul de pace şi pentru o mai bună înţelegere reciprocă este cel mai important al acestui grup statuar care este o machetă imprimată în 3D din hârtie şi care, din acest motiv, nu s-a putut expune în aer liber. Doamna directoare a Bibliotecii a fost foarte receptivă şi a acceptat imediat propunerea noastră de a găzdui aici, în holul acesta mare, lucrarea. Va putea fi văzută pe tot parcursul verii, până vor începe lucrările de renovare la sediul bibliotecii’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Sfântul Ladislau, Zatyko Gyula, principalul organizator al evenimentelor din această săptămână.
Ideea acestei lucrări a luat naştere în mintea artistului după Al Doilea Război Mondial, buna înţelegere fiind mesajul capodoperei sale, pe care a creat-o pe parcursul a 20 de ani – din 1977 până în 1997. Originalul din bronz se află în atelierul său din Mashiko, Japonia, iar alte două versiuni au fost instalate pe dealul Gellert din Budapesta şi în Tokyo, care au devenit adevărate locuri de pelerinaj.
Cele opt figuri simbolizează valorile comune ale religiilor monoteiste. Avraam (c. 2000 î.Hr.), strămoşul evreilor şi tatăl lui Ismail, de la care îşi trag originea arabii, se pleacă cu faţa la pământ în semn de rugăciune. Faraonul Akhenaton (1372-1336 î.Hr.) a inovat religia egipteană, propovăduind monoteismul. Iisus Hristos (de la începutul erei până în 33 d.Hr.), fondatorul creştinismului, a predicat iubirea şi iertarea. Buddha din India (566-498 î.Hr.) a lăsat în urmă o viaţă de bogăţie pe pământ şi a ales meditaţia ca modalitate de a obţine iluminarea. Filozoful chinez Lao Tzu (secolul VI î.Hr.) şi-a expus învăţătura în Tao-Te King, potrivit căreia punctul de plecare al lumii îşi are rădăcinile în Tao, sursa comună care asigură stabilitatea, fiind creatorul tuturor lucrurilor.
Sfântul Francisc de Assisi (1182-1226), fondatorul ordinului franciscan din Italia, a ales simplitatea şi modestia, mai degrabă decât bogăţia, ca singura modalitate de a se apropia de învăţăturile lui Hristos. Prinţul Bodhidharma (483-400 î.Hr.) a pornit din India şi a răspândit doctrinele budismului în China, unde erau cunoscute sub numele de chan, şi în Japonia sub numele de zen. Influenţa filozofiei sale asupra gândirii şi artei întregii naţiuni insulare este puternică şi astăzi. Aceasta stă la baza relaţiei cu natura, a culturii grădinilor şi a faimoasei ceremonii japoneze a ceaiului. Indianul Mahatma Gandhi (1869-1948) a demonstrat că violenţa poate fi depăşită doar prin pace şi ura prin iubire, iar viaţa sa a fost o viaţă de sacrificiu de sine.
La vernisaj au mai participat rectorul Universităţii Creştine Partium, dr Jozsef Palfi, istoricul de artă Tibor Wehner şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Fundaţiei ‘Academia Humana’, Sandor Kiss, fundaţie japonezo-ungară înfiinţată de soţia artistului, Chiyo Wagner, la Budapesta, în 1999.
‘Este o mare bucurie să împărtăşim cu dumneavoastră acest eveniment, în care vernisăm lucrări reprezentative pentru ceea ce înseamnă geniul creator. Vă propunem o întâlnire cu Wagner Nandor, o mare personalitate a culturii mondiale, care pornea, în urmă cu 101 ani, în călătoria vieţii sale de aici, din oraşul de pe Criş. Iată, că şi astăzi, subliniem faptul că Oradea este un oraş multicultural, fapt ce ne face să ne simţim mai speciali, dar şi mai apropiaţi de toţi ceilalţi, aşa cum este mesajul artistului’, a declarat managerul Bibliotecii Judeţene, Ancuţa Şchiop.
Expoziţia este organizată în colaborare cu Universitatea Creştină Partium, Fundaţia Academia Humana, şi Asociaţia Szent Laszlo.
Întreaga operă a lui Nandor Wagner, născut în urmă cu 100 de ani, se împarte în trei perioade şi este strâns legată de trei ţări: Ungaria, Suedia şi Japonia. S-a născut la Oradea, a studiat arhitectura la colegiul tehnic din localitate, apoi sculptura la Academia de Arte Frumoase din Budapesta între anii 1940-1941, respectiv 1946-1947. Maestrul său a fost Zsigmond Strobl Kisfaludi. Începând cu anii 1950 a participat la expoziţii, concursuri de sculptură şi a primit comenzi pentru spaţii publice.
În 1956, din cauza implicării sale în mişcarea revoluţionară, a emigrat în Suedia împreună cu soţia sa, Dóra Gyorffy, şi cei trei copii ai lor, Nandor jr., Zoltan şi Katalin, stabilindu-se în Lund, unde s-a născut cel de-al patrulea lor copil, Balint. Relaţia cu soţia sa s-a deteriorat, iar fiul său cel mare, Nandor jr. a decedat într-un accident de motocicletă. După această tragedie, Wagner a meditat timp de un an, perioadă care avea să devină mai târziu sursa taoismului său: şi-a dat seama că, în ciuda naturii finite a vieţii, apropierea era posibilă la nivel metafizic. La divorţul său a contribuit şi faptul că se îndrăgostise de fosta sa studentă, artista Akiyama Chiyo, cu care s-a şi căsătorit ulterior.
În Suedia, i-au fost dezvelite mai multe sculpturi în spaţii publice, dobândind o reputaţie artistică remarcabilă, însă conştient fiind de situaţia dificilă cu care se confruntau imigranţii, s-a mutat împreună cu noua soţie, în cele din urmă, în Japonia în anul 1969. În această ţară insulară, legendele japoneze pe care le auzise în copilărie de la tată şi bunicul său, care fusese înrolat în armată, au prins viaţă pentru Nandor Wagner, iar filozofia orientală pe care o respecta a devenit realitate, acesta găsindu-şi curând un nou cămin.
Stabilindu-se în Mashiko, capitala ceramicii, şi-au construit o casă şi un atelier care a devenit, de asemenea, sediul şcolii sale de artă. Prin adăugarea unei ceainării, a combinat cunoştinţele filosofice orientale şi occidentale, creând un spaţiu armonios care continuă să găzduiască expoziţii şi evenimente şi astîzi, după moartea artistului survenită în 1997. Fosta casă şi fostul atelier al lui Wagner sunt îngrijite de fundaţia Academia Humana, fundaţie sub oblăduirea căreia se află moştenirea artistului Nandor Wagner. Cu ajutorul fundaţiei, mai multe statui realizate de Wagner au fost amplasate în Oradea, Ungaria şi Japonia după moartea artistului. AGERPRES / (A, AS – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
