Directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu a declarat marţi, în cadrul Conferinţei ‘Ziua Internaţională a Pădurilor – 2023’, că elaborarea noului cod silvic de către specialiştii din domeniu este de bun augur, menţionând câteva aspecte de reglementat, în opinia sa.
Prima sa obiecţie, ca şi a altor specialişti prezenţi la conferinţă, se referă la legislaţia mult prea ‘stufoasă.’
‘România, ca şi alte state membre ale Uniunii Europene, are implementat Sistemul Due Diligence privind trasabilitatea masei şi materialelor lemnoase, dar niciun stat din UE cu acest sistem nu are o legislaţie silvică atât de stufoasă ca noi. Ca să nu mai vorbesc de Sistemul SUMAL, sistemul de urmărire a masei lemnoase, care este cel mai complicat sistem de urmărire a trasabilităţii lemnului. Oare de ce? Apoi, în legislaţia din silvicultură, prea mult punem în faţă partea infracţională din sistem. Din start, când gândim un act normativ, prezumăm că vom avea de a face cu fenomene ilicite şi ca atare, efectul este o suprareglementare, cu diferite blocaje în buna funcţionalitate a sistemului silvic’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Suciu.
Specialistul silvicultor ar propune ca noul cod silvic să asigure o mai mare largheţe în ceea ce înseamnă corelarea tăierilor cu eventuale nişe de piaţă pe moment, o reglementare a regimului silvic pe suprafeţe mici la persoane fizice mult mai flexibilă şi proprietarii să poată simţi şi ei că sunt proprietari.
O altă nemulţumire se referă la respectarea obligativităţii serviciului de pază.
‘Avem în ţară circa 400-500.000 de hectare puse în posesie şi nepăzite. Am putea gândi un mecanism prin administraţiile publice locale prin care să sancţionăm pecuniar deţinătorii lor dacă nu prezintă la plata impozitului un contract de pază cu o structură silvică autorizată. Ai contract de pază, ai impozit mai mic; nu ai contract de pază, plăteşti mai mult,’ a precizat directorul.
Proiectul noului Cod silvic, aflat în consultare publică, va ajunge pe masa Guvernului la începutul lunii iunie, după ce va fi elaborat de consorţiul de specialişti format din Universitatea din Suceava, cea din Braşov şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirma recent că ‘acest nou act normativ trebuie să vină cu schimbări semnificative de abordare şi de viziune, să fie o lege suplă, să fie uşor de înţeles şi de aplicat.’ De asemenea, spunea el, noul cod silvic trebuie să protejeze pădurea, să însemne mai multă pădure pentru România, trebuie să aducă o nouă abordare faţă de proprietarul şi de administratorul responsabil al pădurii.
