Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a inaugurat miercuri, în noul sediu din str. Armatei Române nr.1/A, expoziţiile permanente de Istorie şi Artă, amenajate la etajul doi, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, prin RO-HU, a cărui derulare a început în 2019, urmând să se încheie peste o lună, cu finalizarea expoziţiei permanente a Secţiei de Etnografie, de la etajul trei.
Potrivit prezentării realizate de şefa Secţiei de istorie, Florina Ciure, expoziţia permanentă a Secţiei de Istorie ilustrează, după 16 ani de lucrări, aspecte din perioada modernă şi contemporană a arealului Ţării Crişurilor, pe secţiuni: Comitatul Bihor; Oradea pe drumul modernizării; Culte, învăţământ şi cultură în Comitatul Bihor; Viaţa economică în Comitatul Bihor; Bihorul între democraţie şi totalitarism; Colecţia de fotografie veche; Colecţia de istorie a farmaciei şi Nicolae Ceauşescu şi Bihorul.
În sala dedicată educaţiei şi culturii se regăseşte, printre pergamente şi documente vechi, şi testamentul lui Emanuil Gojdu.
Colecţia de fotografie veche acoperă o perioadă de circa 100 de ani, începând din anii 1860, cu fotografii din perioada Imperiului Austro-Ungar, a Regatului României şi din primul deceniu al României comuniste, realizate în ateliere fotografice orădene, dar şi în alte oraşe europene.
Într-o veche farmacie reconstituită, pe lângă mobilierul specific, vizitatorii vor putea admira cărţi medicale, facturi, reţete, ustensile şi sticlărie de laborator, vase, balanţe şi multe alte instrumente pentru măsurat şi preparat medicamente.
Sala de expoziţii temporare prezintă perioada comunistă şi vizitele de lucru ale soţilor Ceauşescu în Oradea şi Bihor, cu fotografii, albume, documente şi periodice, steaguri sau uniforme de pionier din colecţia muzeului. Pe un ecran sunt derulate înregistrări video din epocă.
În Secţia de artă, vizitatorii vor putea admira, în săli dedicate, Gravură austriacă (într-un cabinet de stampă), Artă europeană din secolul XIV până la arta 1900, Artă românească interbelică din Regatul României, Artă românească contemporană şi Artă decorativă românească contemporană, în total 986 de piese expuse.
‘La artă europeană avem piese unicat de valoare foarte mare, pot să spun tezaur absolut. Iar la Artă românească sunt lucrări de valoare foarte mare pentru că cel care a construit colecţia aceasta, pictorul Coriolan Hora, a fost de calitate excepţională, şcolit în universităţi europene, care a avut posibilitatea în perioada aceea să construiască o expoziţie de o calitate excepţională’, a declarat, pentru AGERPRES, şeful Secţiei de artă, Cornel Abrudan.
Pe parcursul timpului, a afirmat şeful Secţiei de artă, care a mulţumit restauratorilor, vor fi scoase pentru a fi arătate aproape toate obiectele de tezaur din depozit, pentru a fi exploatate muzeal şi artistic.
Referitor la cât din patrimoniul muzeului este expus, managerul MTC, Gabriel Moisa, a precizat că dacă la Artă este în proporţie de 21%, în Secţia de istorie este expus în jur de doar 2% din cele peste 400.000 de obiecte.
‘Ca să înţelegeţi ce patrimoniu avem noi la Oradea! Este cu adevărat o instituţie etalon a muzeografiei româneşti şi împreună cu colegii noştri încercăm să-i ridicăm standardele în continuare’, a spus Moisa.
Ambientul muzeal este controlat de aparate performante care reglează temperatura, umiditatea, luminozitatea, pentru a asigura condiţiile optime necesare protecţiei obiectelor. În săli au fost montate panouri cu texte explicative, în trei limbi – română, engleză, maghiară şi touchscreen-uri care le vor oferi vizitatorilor posibilitatea de a accesa informaţii mai detaliate despre tematica reliefată sau obiectele expuse.
Cele două expoziţii, care prin modul de amenajare şi informaţia oferită publicului completează armonios restul circuitului expoziţional, vor fi deschise pentru vizitatori începând cu 15 septembrie.
