Peste 1.000 de cetăţeni ucraineni au fost adăpostiţi, consiliaţi, îngrijiţi şi transportaţi, în ultimele trei săptămâni, de membrii Fundaţiei Şinca din Oradea şi de cei aproape 20 de parteneri – instituţii, hoteluri, fundaţii şi asociaţii – care se implică în ajutorarea refugiaţilor.
Fundaţia Şinca a pornit, alături de un grup restrâns de organizaţii nonguvernamentale, iniţiativa ‘Bihor pentru Ucraina’, o coaliţie la nivel judeţean constituită pentru a-i ajuta pe refugiaţii din Ucraina care ajung în România.
În urma acestei iniţiative, Primăria Oradea a pus la dispoziţie un depozit, unde bihorenii pot dona diferite ajutoare, de la alimente neperisabile, la produse de igienă sau haine. În cursul zilei de sâmbătă, de la Oradea va pleca primul transport cu ajutoare umanitare spre oraşul înfrăţit Ivano-Frankivsk.
‘Trăim momente interesante şi sentimente împărţite, ne simţim atât de utili şi de împliniţi prin ceea ce facem, dar în acelaşi timp simţim cum oboseala îşi face simţită prezenţa, avem nevoie de încurajare, avem nevoie de sprijinul celor din jur pentru a putea fi un ajutor potrivit celor aflaţi în nevoi în aceste zile. Iubim oamenii, îi preţuim mult! Motivaţia noastră vine dintr-o inimă deschisă pentru cei fără ajutor, copii fără părinţi, persoane cu dizabilităţi, femei despărţite de soţii lor rămaşi să îşi apere ţara. Ştim cu siguranţă un lucru: motivaţia noastră nu constă în bani sau faimă, cel mai mult ne satisfac bucuria pe care o citim în ochii plini de lacrimi, zâmbetul mulţumitor de pe feţele lor, îmbrăţişările calde şi finalmente, mesajul de rămas bun ‘Nu vă vom uita niciodată!”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Fundaţiei Şinca, Marius-George Şinca.
Într-o recentă postare pe Facebook se arată că voluntarii au parcurs peste 4.000 de kilometri pentru sprijinul refugiaţilor, punând la dispoziţie patru interpreţi voluntari şi opt voluntari activi în punctele de trecere a frontierei în Borş 1, Borş 2 şi Sighetu Marmaţiei, precum şi doi medici voluntari şi o asistentă medicală, care au efectuat trierea şi au diagnosticat problemele medicale. Iar cei trei psihologi voluntari continuă să ofere consiliere şi asistenţă psihologică, în special pentru mame.
În total, voluntarii au ajutat 550 de copii, 400 de femei, 50 de bărbaţi, 52 de persoane cu deficienţe de auz şi chiar câteva animale de companie.
‘Nu avem un coordonator sau o procedură în baza căreia să activăm, ne mobilizăm în funcţie de context şi de nevoi. Această iniţiativă a organizaţiilor nonguvernamentale s-a format în mod natural, fiecare a venit cu resursele lui, cu ceea ce poate face fiecare. Am creat un grup pe whatsapp, în care sunt incluse entităţile cu care lucrăm în parteneriat, ONG-uri, hoteluri, autorităţi şi administraţie locală, care încă este operaţional’, spune George-Marius Şinca.
Deşi au în medie 20 intervenţii pe zi alături de Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CJCCI), activităţile Fundaţiei Şinca şi ale partenerilor săi nu sunt coordonate integral de ISU sau de CJCCI. Coordonarea din partea CJCCI se rezumă la solicitarea de locuri de cazare pentru cetăţenii ucraineni care tranzitează judeţul Bihor şi solicitarea de informaţii privind numărul de persoane cazate.
‘Suntem contactaţi de CJCCI indiferent de oră, fie că este trei sau cinci dimineaţa, solicitându-ne posibilităţi de cazare, dar nu ne coordonează în măsura în care ne-am fi aşteptat. Noi ne coordonăm între noi. Este ca într-o mare familie, funcţionăm pe principiul întrebare şi răspuns. În grupul de comunicări se postează o anumită nevoie sau se oferă un sprijin sau o propunere, o legătură, un sfat,’ povesteşte Marius Şinca.
Ajutorul pentru cetăţenii ucraineni intraţi pe teritoriul României este concentrat pe anumite domenii. În primul rând, indiferent de ora de intrare în ţară, chiar în miezul nopţii, ori dimineaţa devreme, se caută şi se oferă adăpost sau loc de cazare, cu hrană caldă, două sau trei mese pe zi.
Un loc sigur şi primitor pe traseul de la graniţă spre Oradea este internatul Liceului Tehnologic din Cadea, Săcueni, ale cărui clădiri au fost renovate şi oferă condiţii foarte bune de cazare. Acolo, cu acordul şi sprijinul administraţiei locale, în acest moment sunt asigurate peste 100 de locuri de cazare
Refugiaţii primesc produse nealimentare şi alimentare pentru a avea rezerve pe drum, li se asigură asistenţă medicală generală sau de specialitate, precum şi consiliere juridică sau găsirea unui loc de muncă pe lungă durată, dacă doresc să rămână.
‘Dacă ar fi să aleg o metodă eficientă de lucru, aş alege ca toate ONG-urile care sprijină refugiaţii să lucreze în parteneriat sub coordonarea directă a unei instituţii guvernamentale sau sub coordonarea unei autorităţi locale – şi aici ne referim la o mobilizare totală a acţiunilor şi a resurselor puse la dispoziţie, umane, materiale. Ideal ar fi ca prin această autoritate locală sau naţională să putem accesa la nevoie resursele financiare, materiale şi logistice atât de necesare în aceste zile,’ a afirmat Marius Şinca.
Întrebat care ar fi aspectul care îi deranjează mai mult în acest context, preşedintele Fundaţiei Şinca a menţionat ‘implicarea superficială a autorităţilor în acest exod al ucrainenilor prin teritoriile româneşti.’
Riscurile sunt multiple, a menţionat el, deoarece se gestionează atât de multe situaţii în care cetăţenii ucraineni – ‘oaspeţii noştri’, cum îi numeşte Şinca – au suferit traume, iar aceste persoane au nevoie de asistenţă, consiliere şi de multe ori de asistenţă medicală de specialitate. ‘Unul dintre riscuri este să acţionezi imprudent şi să faci mai mult rău decât bine’, afirmă el. Multe tinere şi femei ar putea fi victime ale racolării în reţelele de trafic de persoane şi ‘au fost multe cazuri în care s-a abuzat de încrederea persoanelor vulnerabile şi au fost tâlhăriţi sau efectiv deposedaţi de bunuri’.
Având în vedere că majoritatea ONG-urilor nu produc bani, voluntarii se bazează pe încrederea susţinătorilor, care oferă donaţii şi sponsorizări sau chiar ajutor direct – medici specialişti, asistenţi medicali, traducători.
‘Resursele noastre de azi ne permit să continuăm pentru cel mult încă două săptămâni. Dacă nu ar fi limitările de ordin financiar, cu siguranţă nu ne-am opri. Dar tragem speranţă că vom identifica şi primi sprijinul potrivit în aceste momente’, a precizat Marius Şinca.
Întrebat care sunt satisfacţiile personale ale celor care se implică în ajutorarea refugiaţilor, el a răspuns: ‘Nu ne-am propus să le identificăm, să le dăm un nume. Probabil că, pur şi simplu, starea noastră de bine după ce ajutăm pe cineva este cea mai puternică satisfacţie, şi acest lucru cred că este suficient, este ceea ce ne motivează suplimentar. Şi cum spuneam, acel mesaj de rămas bun ‘Nu vă vom uita niciodată!’, pe care îl vom întipări în suflet’.
Partenerii Fundaţiei Şinca pentru cazarea refugiaţilor sunt Primăria oraşului Săcueni (Liceul Tehnologic Nr.1 Cadea), prin primarul Beres Csaba, Asociaţia ‘Dumbrava DPG’, prin preşedinte Viorel Paşca, Grand Hotel Astoria Oradea, Hotel Nevis Wellness & SPA, Ramada by Wyndham Oradea şi Hotel Maxim Oradea. Logistic, cei mai importanţi parteneri sunt Fundaţia People to People, Asociaţia Shekinah Satu Mare, Fundaţia Remar, Kiwanis Art Oradea, Federaţia Kiwanis România şi Biserica Baptistă Speranţa Oradea.
În ceea ce priveşte acţiunea de voluntariat, partenerii direcţi ai Fundaţiei Şinca sunt Asociaţia Sfântul Vicenţiu de Paul din Oradea, Asociaţia Gaudiopolis Varadiensis Egyesulet şi Fundaţia Comunitară Oradea. Medical, Crucea Roşie-Română Oradea, iar la strângere de alimente şi produse se bazează pe Primăria Holod, Şcoala Gimnazială ‘Iosif Vulcan’ Holod, Asociaţia Cătunul Verde şi pe multe alte persoane fizice şi juridice.
